Uber a lansat o ofertă de 13 miliarde de euro pentru achiziția grupului german Delivery Hero. Operațiunile Glovo din România nu vor ajunge însă la gigantul american, ci la o firmă de investiții din New York

♦ Tranzacția separă piețele: Uber preia 50 de piețe (42 de miliarde de dolari în volum), iar 14 piețe unde cele două companii se suprapun, printre care România, sunt vândute unei firme de investiții din New York, SSW Partners, pentru circa 1,4 miliarde de euro. ♦  În România, asta înseamnă că Glovo, liderul local, nu ajunge la Uber, ci la un investitor financiar care spune că va căuta apoi „cele mai bune <<case>> pe termen lung” pentru aceste afaceri – adică un nou proprietar. ♦  Uber Eats, care își anunțase revenirea în România în februarie și apoi a pus-o pe pauză, rămâne astfel în afara pieței locale, dominată în continuare de Glovo, Bolt Food și Wolt. ♦  Finalizarea tranzacției este așteptată în a doua jumătate a lui 2027, după avizele de concurență și aprobarea autorității germane de supraveghere financiară.

Uber a lansat o ofertă publică de preluare pentru grupul german Delivery Hero, evaluându-l la 13 miliarde de euro (aproximativ 14,8 miliarde de dolari), pregătind astfel cea mai mare platformă de livrare de mâncare din afara Chinei, prezentă în 99 de țări. Pentru România, însă, mișcarea nu înseamnă intrarea gigantului american pe piața locală, ci schimbarea proprietarului liderului Glovo, care va fi vândut, împreună cu alte 13 piețe, unei firme de investiții din New York.

„Echipa Delivery Hero a construit o afacere extraordinară, cu branduri locale îndrăgite și poziții puternice pe unele dintre cele mai rapide piețe de livrare din lume. Punându-ne platformele împreună, Uber va aduce livrare accesibilă și fiabilă pentru încă multe milioane de oameni”, a declarat Dara Khosrowshahi, directorul general al Uber, în comunicatul de presă comun al celor două companii.

Uber oferă 41,50 de euro pentru fiecare acțiune Delivery Hero, un preț care reprezintă o primă de 33,8% față de media ultimelor trei luni dinaintea anunțului și de 127% față de prețul „neinfluențat” de zvonuri, dinaintea datei de 8 mai 2026. Compania americană era deja cel mai mare acționar al grupului german, iar o primă ofertă, de circa 10 miliarde de euro, fusese respinsă în luna mai ca fiind prea mică.

Platforma rezultată ar avea un volum brut de vânzări (gross merchandise value, valoarea totală a comenzilor procesate) de 236 de miliarde de dolari în 2025. Mișcarea accelerează efortul Uber de a-și construi o afacere globală de livrare, într-un moment în care presiunea concurenței crește, mai ales din partea rivalului american DoorDash, care s-a extins agresiv în afara Statelor Unite. Pe piața locală, DoorDash este prezent prin intermediul Wolt.

Tranzacția se înscrie într-un val de consolidare a pieței globale de livrări: anul trecut, DoorDash a preluat britanicii de la Deliveroo pentru 2,9 miliarde de lire, iar grupul Prosus a cumpărat Just Eat Takeaway pentru 4,1 miliarde de euro. Oferta pentru Delivery Hero vine și pe fondul plecării anunțate a cofondatorului și directorului general Niklas Östberg, care urmează să părăsească grupul până în martie 2027, după ani de presiune din partea acționarilor. Tranzacția a fost relatată prima dată de Financial Times.

Piețele sunt împărțite în două: Uber ia 50, un investitor ia 14

Detaliul care contează pentru România stă în structura tranzacției. Delivery Hero a semnat, în paralel, un acord separat prin care vinde operațiunile din 14 piețe către SSW Partners, o firmă de investiții din New York, pentru circa 1,4 miliarde de euro. Este vorba exact despre piețele „unde Uber Eats și Delivery Hero concurează”, a precizat grupul german – o separare menită să netezească analiza de concurență (antitrust) a autorităților. În unele dintre aceste piețe, precum România, Uber Eats nu opera încă efectiv, dar Uber tocmai anunțase intrarea, astfel că suprapunerea era iminentă, nu actuală.

Astfel, Uber preia 50 de piețe, care au generat 42 de miliarde de dolari volum brut în 2025, între care mărcile Glovo din Italia, Ucraina, Serbia sau Croația, foodpanda din Asia, talabat din Orientul Mijlociu și PedidosYa din America Latină. În schimb, cele 14 piețe care merg la SSW Partners au generat 11 miliarde de euro volum brut și includ Glovo din Polonia, Portugalia, Spania, Moldova și România, foodora din Austria, Cehia, Norvegia și Suedia, efood din Grecia și Yemeksepeti din Turcia.

Ce înseamnă pentru piața din România

Glovo, liderul pieței locale de livrare de mâncare, nu ajunge așadar la Uber, ci intră în portofoliul SSW Partners. Firma din New York nu este un nume pe piața de livrări, ci un investitor financiar, fondat în 2020 de trei foști bancheri de pe Wall Street: Antonio Weiss și Joshua Steiner, veniți de la Lazard – primul fiind și fost consilier al Trezoreriei americane –, împreună cu Eric Schwartz, fost executiv la Goldman Sachs. SSW s-a specializat în preluări mari pe care apoi le restructurează și le revinde. A co-condus privatizarea producătorului suedez de tehnologie auto Veoneer (4,6 miliarde de dolari, alături de Qualcomm), pe care ulterior l-a împărțit în trei și l-a vândut pe bucăți unor cumpărători strategici, precum și privatizarea grupului imobiliar asiatic ESR (7,1 miliarde de dolari). Pentru afacerile preluate de la Delivery Hero, SSW spune că va căuta „cele mai bune «case» pe termen lung”. Cu alte cuvinte, pentru Glovo România urmează o perioadă sub un proprietar de tranziție, urmată, cel mai probabil, de o nouă vânzare către un jucător strategic.

În paralel, Uber Eats rămâne în afara pieței românești. Compania își anunțase revenirea în februarie 2026, la șase ani după ieșirea din iunie 2020, dar a pus-o pe pauză în vară, renunțând la lansare în cinci din cele șapte piețe europene vizate, printre care și România – tocmai în țările unde Delivery Hero era deja prezent, pentru a reduce riscul unei suprapuneri care ar fi complicat preluarea. Prin cedarea Glovo către SSW, Uber evită astfel să dețină liderul local într-o piață în care el însuși era pe cale să intre – o suprapunere pe care autoritățile de concurență ar fi analizat-o ca eliminare a unui concurent potențial.

Piața locală rămâne, prin urmare, o cursă în trei, între jucători internaționali. Glovo, controlată până acum de Delivery Hero, și-a consolidat poziția de lider, inclusiv prin preluarea operațiunilor Foodpanda – anunțată în 2021 și finalizată, pentru România, la începutul lui 2022, după avizul Consiliului Concurenței. Bolt Food, a grupului eston Bolt, a intrat pe piață în mai 2020, exact când Uber Eats se retrăgea. Iar compania de origine finlandeză Wolt, deținută de americanii de la DoorDash, a intrat în forță prin achiziția platformei Tazz de la eMAG, tranzacție finalizată la începutul lui 2025. Schimbarea de proprietar a Glovo adaugă acum o necunoscută în vârful acestui clasament.

Angajamente pentru Germania și un calendar lung

Pentru a-și susține oferta acasă la Delivery Hero, Uber a promis să păstreze sediul din Berlin și să nu facă schimbări în rândul angajaților de acolo cel puțin până în 2029, precum și să investească 2 miliarde de euro în Germania în următorii cinci ani, inclusiv în dezvoltarea vehiculelor autonome și în parteneriate cu industria auto germană.

Consiliile de administrație și de supraveghere ale Delivery Hero susțin tranzacția și intenționează să recomande acționarilor să accepte oferta. „Afacerea de livrare de mâncare este extrem de competitivă și dependentă de scară. Este greu să o construiești de pe o bază europeană, și totuși am realizat enorm în 15 ani. Unirea forțelor cu un partener puternic acum este mișcarea corectă”, a declarat Kristin Skogen Lund, președinta consiliului de supraveghere.

Uber are deja angajamente irevocabile de subscriere de 16,68%, care, adăugate la participația și instrumentele deținute, i-ar duce interesul economic total la peste 53%. Oferta este condiționată de atingerea unui prag minim de acceptare de 50% plus o acțiune și de obținerea avizelor de concurență, precum și de aprobarea autorității germane de supraveghere financiară (BaFin). Finalizarea este așteptată în a doua jumătate a lui 2027, un calendar care, notează analiștii, indică un proces de aprobare lung și complicat.