Tu ai auzit de fenomenul „vibe slop”? Companiile folosesc tot mai mult AI pentru a scrie cod, dar lipsa verificării umane poate avea consecințe pe termen lung

Te-ai întrebat vreodată dacă inteligența artificială chiar scrie cod mai bine decât o faci tu? Doi dintre inginerii care au creat nucleul agentului OpenClaw îți răspund la întrebare și avertizează că, în loc să revoluționeze dezvoltarea software, inteligența artificială generează tot mai mult cod de slabă calitate, uneori chiar periculos, se arată într-un interviu realizat de The Wall Street Journal. Acest fenomen a fost descris sub denumirea de „vibe slop” și reprezintă o combinație între programarea asistată de AI și conținutul de calitate scăzută produs de aceasta.

„La nivel individual, jocul e practic încheiat: aproape orice developer intră zilnic în contact cu AI, fie că vorbim de autocomplete, generare de funcții sau suport la review. Un studiu recent al Stack Overflow arată că 84% dintre dezvoltatori folosesc sau intenționează să folosească AI în generarea de cod, față de 76% anul trecut. Asta nu mai e un diferențiator, e o normalitate”, spune pentru ZF Gen Z Voicu Oprean, fondator și CEO AROBS.

Codul generat automat de AI nu este întotdeauna o soluție. Atunci când dezvoltatorii renunță la verificări și lasă inteligența artificială să facă cea mai mare parte a muncii, apare fenomenul „vibe slop”, despre care specialiștii spun că poate produce software de slabă calitate, se arată în cadrulunui articol realizat de The Wall Street Journal.

„Avem o infrastructură care se destramă și un software care acum prezintă foarte, foarte multe erori în comparație cu înainte. Putem continua așa încă câteva luni, sau poate chiar ani, dar, în cele din urmă, problema ne va ajunge din urmă”, spune Mario Zechner, creatorul Pi, motorul agentic din cadrul OpenClaw, pentru The Wall Street Journal.

Deși folosesc inteligența artificială în propriile proiecte, Zechner și partenerul său, Armin Ronacher, atrag atenția asupra utilizării excesive a AI-ului care poate reduce calitatea software-ului. Potrivit lor, înlocuirea programatorilor juniori cu AI riscă să ducă, pe termen lung, la mai multe erori, vulnerabilități și lipsă de specialiști, se arată în cadrul aceluiași articol.

Codul care este generat de inteligența artificială poate fi verificat și testat tot de aceasta, inclusiv pentru a identifica erorile care pot apărea. Cu toate acestea, în cazul sistemelor critice, responsabilitatea finală pentru verificarea codului și funcționarea acestuia revine în continuare inginerilor umani, subliniază The Wall Street Journal.

„Un model generează cod care „arată corect” și rulează, însă nu are contextul complet al arhitecturii, nu știe ce date sensibile atinge și nu cântărește implicațiile de securitate ale unei decizii aparent minore. Fără disciplină, aduni vulnerabilități subtile, dependențe nesigure, gestionare greșită a secretelor, validare insuficientă a inputului, și le aduni la scară, pentru că viteza de generare a explodat, dar viteza de verificare nu ține automat pasul”, a mai adăugat Voicu Oprean pentru ZF Gen Z.

În opinia sa, utilizarea inteligenței artificiale în dezvoltarea software implică două riscuri principale: modelele pot genera cod care conține vulnerabilități deja cunoscute, iar folosirea lor fără reguli clare poate slăbi practicile de dezvoltare care asigură securitatea aplicațiilor. Totuși, spune el, dacă codul generat de AI este verificat, testat și revizuit la fel ca orice alt cod, riscurile pot fi reduse considerabil.

Pe termen lung, acesta vede trei direcții principale: accelerarea dezvoltării software cu ajutorul AI, riscul unui deficit de competențe dacă organizațiile nu continuă să investească în formarea dezvoltatorilor și avantajul competitiv al companiilor care vor reuși să combine inteligența artificială cu expertiza umană.

„Cel mai periculos reflex pe care îl văd în piață e <nu mai angajăm juniori, că face AI-ul>. E o eroare strategică. Juniorii de azi sunt seniorii care, peste cinci ani, vor valida ce generează AI-ul. Dacă întrerupi acest pipeline, în câțiva ani te trezești fără competența umană necesară pentru a verifica mașina. Revizuirea umană nu e un moft, e o necesitate structurală”, spune el.

Mario Zechner, creatorul Pi, motorul agentic din cadrul OpenClaw, susține în cadrul unui interviu acordat pentru The Wall Street Journal, că startup-urile pot dezvolta foarte rapid produse cu ajutorul AI, însă, pe măsură ce proiectele devin mai complexe, eficiența acestor instrumente scade. El dă ca exemplu Claude Code, dezvoltat de Anthropic, o companie americană de inteligență artificială, apreciind faptul că firma își folosește propriul produs, dar criticând performanța acestuia.

Utilizarea Claude Code a crescut semnificativ în ultimul an, de la aproximativ 20 de minute pe zi la 20 de ore pe săptămână pentru utilizatorul mediu, susține Catherine Wu, șefa departamentului de produs pentru Claude Code la Anthropic.

„Adevărata competiție se joacă la nivelul următor: câte companii au integrat AI-ul în tot ciclul de dezvoltare, de la viziune și discovery, prin PoC și MVP, până la dezvoltare agentică pe cod custom, cu procese, guardrails și metrici clare. Și aici cifrele spun altceva. McKinsey arăta, la finalul anului trecut, că, deși peste 80% dintre companii raportează că folosesc AI, doar în jur de 30% au trecut la o implementare efectivă în dezvoltarea software”, a mai adăugat pentru ZF Gen Z Voicu Oprean.