Un trend care a pornit din America și începe să bată discret și la ușa companiilor/ multinaționalelor de pe piața românească: salariile oferite pentru middle și top management încep să se mai reducă, bonusurile sunt mai rare, iar organigramele intră într-un proces de ajustare

Acum două săptămâni, în numărul din 22 august al The Wall Street Journal, cel mai important de business din lume, am citit un articol care s-ar putea să indice un trend care începe să se formeze la americani și s-ar putea să fie exportat pe piața europeană, chiar și în România, asta dacă nu este deja prezent, dar încă nu a ieșit la suprafață.  

Companiile nu mai supralicitează cu pachetele salariale pentru pozițiile de middle și cele de top ci dimpotrivă, încep să scadă pachetele salariale oferite în noile procese de recrutare.

Conform articolului din The Wall Street Journal – Companies Cut Pay for New Hires As Shortage of Workers Eases -, companiile americane au început să ofere acum pachete salariale mai mici decât cele oferite în 2022/2021. Bineînțeles că nu toate.

Pentru că piața muncii s-a mai răcit, în special pentru pozițiile de middle și de top mai ales din sectorul tehnologic, angajatorii/companiile s-au repliat imediat și au redus salariile oferite la angajare cu 10-20%. În articolul din ziarul de business american sunt date câteva exemple. Disponibilizările masive din zona tehnologiei, de la marii giganți, au început să inunde piața cu oameni de un anumit nivel, cu salarii superioare, care acum sunt în căutarea unor alte joburi. Astfel, s-a creat o presiune pe piață în sens contrar tendinței din ultimii ani, iar celelalte companii încearcă să profite punând salarii mai reduse, având în vedere că oferta a mai crescut.

Piața muncii nu s-a înghețat, nu este vorba de șomaj, dar salariile oferite de către companii s-au mai ajustat.

Având în vedere condițiile economice – inflație, dobânzi mari, apropierea de recesiune -, companiile au început să înghețe angajările, au pus investițiile pe hold. Mai mult decât atât, încep să se întocmească planuri de restructurare, în cazul în care se va pune această problemă.

Ce are a face acest lucru cu România, unde cererea de forță de muncă este mai mare decât oferta sau unde cererea de programatori este mai mare decât ceea ce poate să ofere școala și piața?

De la finalul anului trecut, valul din America din tehnologie a ajuns puțin și pe piața românească, fiind afectați cei care lucrau remote pentru companiile americane. Tarifele orare au mai scăzut, contractele s-au mai diminuat sau chiar s-au încheiat.

Nu știu dacă ați observat, dar și la noi piața s-a mai „răcit“ puțin, companiile nu mai aruncă cu banii, pachetele salariale extrem de generoase au dispărut, proiectele nu mai sunt din abundență.

Bineînțeles că cererea pentru IT-iști, pentru programatori, pentru ingineri este în continuare acolo, dar depinde de preț.

La finalul lunii iulie, la ZF Live, Doina Vîlceanu, Chef Marketing Officer la ContentSpeed, o companie care furnizează soluții pentru magazinele online, a menționat că a început să primească CV-uri de care nu s-ar fi putut atinge în anii anteriori și, mai mult decât atât, discuțiile pe tema pachetului salarial au devenit mult mai rezonabile, din perspectiva angajatorului. Înainte, dacă aveai nevoie de cineva prețul îl făcea angajatul, dar acum s-a mai schimbat puțin piața.

Dacă stai de vorbă cu directorii de HR care activează în IT sau cu head-hunterii din IT, îți vor spune că piața s-a mai schimbat puțin, multe companii au înghețat angajările sau fac angajări doar dacă au proiecte suplimentare. Tarifele orare nu mai sunt atât de generoase. Pozițiile de senioritate cu pachete salariale mari încep să fie puse sub semnul întrebării pentru simplul fapt că în piață poți să găsești oameni la un preț mai bun. Mulți IT-iști în zona superioară de salarii lucrează pe firmă, așa că contractul poate fi reziliat destul de simplu.

Bineînțeles că în continuare sunt diferențe salariale între România, țările din Europa și America, dar se pare că diferențele nu mai sunt atât de mari, cel puțin în comparație cu Europa.

Anunțul guvernului că vrea să elimine reducerea impozitului pe venit de 10% pentru salariile care depășesc 10.000 de lei brut, adică 2.000 de euro, a stârnit un val de critici extrem de puternic. Liderii organizațiilor care reunesc companiile din IT, în special companiile românești, susțin că această eliminare a facilității de 10% va reduce din competitivitatea companiilor românești și IT-iștilor români.

Eliminarea acestei facilități înseamnă foarte mult pentru bugetul salarial al unei companii din IT care, dacă nu are suficientă forță, nu poate transfera către client această eliminare a facilității fiscale.

La noi, întotdeauna, discuțiile salariale pornesc de la salariul net. Dacă s-ar elimina facilitatea fiscală de 10%, angajatul ar rămâne cu același salariu pentru că a fost negociat la nete, în schimb commpania va fi nevoită spă mărească bugetul de salarii cu 10%. Această majorare s-ar putea să nu fie transferată clienților. Aici depinde de puterea fiecăruia.

Sunt companii care și-au anunțat angajații care lucrează pe diverse forme că nu vor suporta ele eliminarea facilității de 10% pentru că nu o pot tranfera clienților și, ca atare, salariile angajaților vor trebui să fie ajustate cu 10%, în sensul reducerii acestora, chiar dacă discuția a fost pe net.

Pe piață, pe la colțuri, începe să se discute că în alte multinaționale, altele decât din IT, organigramele au fost înghețate în special pentru pozițiile de middle și de top, chiar începe să se vorbească de anumite ajustări în organigramă, și nu în ultimul rând se discută reducerea pachetelor salariale. Aici vorbim despre bonusuri și alte beneficii și mai puțin despre salariile în sine.

Dacă discuți cu head-hunterii și cu directorii de HR din aceste multinaționale, ca strategie de marketing ei scot pe piață poziții în companie, dar mai degrabă pentru a testa piața, pentru a vedea ce CV-uri primesc și mai ales pentru a vedea care sunt solicitările salariale. În funcție de acest lucru, încep să se ajusteze politicile de recrutare efectivă și de salarii la nivel intern. Multe businessuri nu mai cresc, de la centru se cer ajustări pentru îmbunătățirea marjelor, asta într-o variantă fericită. Să nu se ajungă la solicitări de reduceri de angajați.

Piața muncii este fierbinte doar la nivelul de entry-level, acolo unde este nevoie de muncă fizică, acolo unde este nevoie de oameni care să aibă salarii mai mici și unde nu pot fi înlocuiți de automatizare sau digitalizare.

Când se ajunge la birouri, lucrurile încep să se schimbe.

Din datele statistice, piața muncii de la noi, la nivel general, este încă este destul de caldă, există o presiune pe creșterile salariale, dar atenție, ele sunt la entry-level sau imediat poziția următoare. Nu este vorba despre salariile de middle și de top. Acolo unde, după cum spune George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuți head-hunteri, salariile s-au mai temperat și chiar s-au mai micșcorat. La nivel de top management salariile au mai scăzut și chiar nu mai există creșterile de acum câțiva ani, a spus el la ZF Live.

Toamna aceasta vom vedea cum vor evolua lucrurile pe piața muncii, mai ales dacă facilitățile fiscale vor dispărea –  aici primii vizați sunt din IT. Bineînțeles că urmează cei care lucrau pe firmă, pe microîntrepindere și unde plafonul de taxare este prevăzut să scadă.