Trei megatendințe vor schimba cursul afacerilor în următorii ani

Aproape toți sunt de părere că progresul tehnologic va avea un impact semnificativ asupra companiilor lor. Mai mult de jumătate dintre respondenți declară că vor resimți influența schimbărilor demografice, precum și pe cea a epuizării resurselor și a schimbărilor climatice. Urbanizarea este, de asemenea, una dintre tendințele globale care pot remodela afacerile.

92% dintre directorii generali din România au menționat progresul tehnologic ca fiind una dintre primele trei tendințe globale care le vor transforma cel mai mult afacerea în următorii cinci ani. Procentul este mai mare comparativ cu cel înregistrat la nivel global și european (81%). Atât schimbările demografice cât și epuizarea resurselor și schimbările climatice au fost menționate de către 51% dintre directorii de companii din țara noastră. Urbanizarea este menționată de către 47% dintre aceștia.

Progresul tehnologic și schimbările demografice sunt cele mai importante tendințe și în opinia directorilor generali la nivel global. Răspunsurile lor plasează pe a treia poziție schimbările în echilibrul puterii economice globale. Această tendință este menționată de 59% dintre respondenții la nivel global, în vreme ce doar 41% dintre omologii lor din țara noastră o includ pe lista primelor trei tendințe care le vor transforma afacerile.

“Există un larg consens între directorii generali din România în privința rolului progresului tehnologic în remodelarea afacerilor în următorii ani. în acest context, în care avem tot mai mult sentimentul că viitorul a început ieri, inovația este cea mai importantă oportunitate de creștere. Iar inovația nu se mai rezumă doar la tehnicile de fabricare a produselor sau la maniera de prestare a serviciilor, ci și la modalitățile de abordare și atragere a clienților”, spune Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC România.

După experiența ultimilor cinci ani în care directorii generali din România și-au condus companiile încercând să le mențină profitabile în condiții economice vitrege, cei mai mulți dintre ei se bazează pe creșterea organică a afacerilor lor. Aceștia văd ca principală oportunitate de creștere a afacerii inovația în privința produselor și serviciilor, într-o proporție (47%) mai mare decât cea a omologilor la nivel global (35%) și european (33%).

Această tendință s-a accentuat atât în România cât și pe plan global față de ediția anterioară a studiului, când 29% dintre respondenții din țara noastră considerau crearea unui nou produs sau serviciu cea mai importantă sursă de dezvoltare a afacerilor (25% pe plan global).
Aproape jumătate (46%) dintre respondenții din România se așteaptă la o creștere a numărului de angajați. Procentul depășește valoarea înregistrată în Europa (42%) și pe cea din Europa Centrală și de Est (33%). Omologii la nivel global sunt mai ambițioși în privința planurilor cu personalul, jumătate dintre ei mizând pe creștere.

În același timp însă, circa o treime (32%) dintre directorii de companii din România se așteaptă ca numărul angajaților să scadă, acesta fiind al patrulea cel mai mare procentaj din lume, după Italia (43%), Australia (39%) și Spania (37%). La nivel global, 20% dintre directorii generali împărtășesc această opinie, iar în Europa Centrală și de Est procentul lor este de 28%.

Disponibilitatea personalului cu abilități cheie este percepută ca o provocare majoră pentru companii de către directorii generali din întreaga lume. Cei mai mulți respondenți la nivel global (63%) indică acest aspect ca fiind un potențial risc. Procentul directorilor generali din România care sunt îngrijorați de acest risc a crescut față de ediția precedentă, până la 59%. Pe locul al doilea în topul amenințărilor percepute de directorii de companii la nivel global se regăsește creșterea costurilor cu forța de muncă pe piețele cu creștere ridicată (58% dintre respondenți).

Pentru cea de-a 17-a ediție anuală a raportului PwC Global CEO Survey au fost derulate 1344 de interviuri în 68 de țări din întreaga lume în ultimul trimestru al anului 2013. În funcție de regiune, 445 de interviuri au fost derulate în Asia Pacific, 442 în Europa, 212 în America de Nord, 165 în America Latină, 45 în Africa și 35 în Orientul Mijlociu. În România au fost realizate 49 de interviuri.