Am trecut de vârful inflației: Urmează temperarea scumpirilor și o gură de oxigen pentru puterea de cumpărare odată cu împlinirea unui an de la majorarea TVA, moment în care efectul de bază ar trebui să tragă în jos inflația?

♦ În iunie 2026, inflația generală anunțată de INS a fost de 10,42% ♦ În cazul bunurilor alimentare, scumpirile înregistrate de Statistică au fost de 5,75%, pe când mărfurile nealimentare au avut prețuri mai mari cu 12,29%, în medie, versus aceeași lună din 2025 ♦ La servicii rata anuală a inflației a sărit chiar de 13% ♦ Ce urmază?

La 1 august 2025, Guvernul de la acea vreme a anunțat o serie de măsuri menite să reducă de­ficitul bugetar record. Prin­tre aceste măsuri s-a numărat și majorarea TVA la alimente de la 9 la 11% și la bunuri nealimentare de la 19 la 21%, mutare care – imediat sau treptat – s-a văzut în prețuri. Astfel, inflația a ajuns din nou, în doar câteva luni, la două cifre (peste 10%), nivel la care se menține de altfel și acum.

Mai exact, în iunie 2026, inflația generală anunțată de INS a fost de 10,42%, cu diferențe considerabile de la o categorie de produse la alta și de la un segment la altul. Spre exemplu, în cazul bunurilor alimentare (analizate în ansamblu), scumpirile înregistrate de Statistică au fost de 5,75%, pe când mărfurile nealimentare au avut prețuri mai mari cu 12,29%, în medie, versus aceeași lună din 2025. La servicii rata anuală a inflației a sărit chiar de 13%.

Așteptările sunt însă ca scumpirile să se tempereze, iar apetitul de consum să se „învigoreze” puțin, dat fiind că în câteva săptămâni, la început de august, mai exact, se va împlini un an de la majorarea TVA, moment în care efectul de bază ar trebui să tragă în jos inflația.

Ce spun specialiștii?

„Creșterile de prețuri și de taxe din ultimul an au afectat puternic cererea în sectoare importante ale economiei românești, reprezentate de Concordia, precum producția de mobilă, comerțul, HoReCa sau imobiliarele. Încetinirea ratei inflației și refacerea încrederii sunt esențiale pentru revenirea sectoarelor dependente de consum și pentru salvarea creșterii economice a României și, implicit, a locurilor de muncă“, a explicat Iulian Lolea, economist șef al Confederației Patronale Concordia.

Analizele Confederației Patronale Concordia arată că inflația din România pare să fi trecut de punctul cel mai de sus. Deja din iunie s-a văzut un ușor declin față de nivelul din mai, de la 10,9 la 10,4%. Așteptările sunt ca până la finalul anului acest indicator să coboare spre 6%, un nivel apropiat de ținta asumată de BNR la 5,5%.

Cel mai recent raport al BNR arată că în trimestrul al treilea din 2026 inflația „va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”.

Totuși, oficialii BNR spun că situația politică internă și conflictul din Orientul Mijlociu pot să își pună în continuare amprenta asupra prețurilor.

Alte perspective

Nu doar analiștii și economiștii sunt optimiști cu privire la viitorul apropiat, ci și executivii și antreprenorii, care se așteaptă la o temperare a inflației și la o ușoare revenire a consumului. „Mă aștept ca declinul consumului să se tempereze în următoarea perioadă, dar nu cred că ne vom întoarce de unde am plecat. Noi vedem deja că în mai versus aprilie am avut un plus 1,2% în volume. Totuși, în primele cinci luni din an înregistrăm un declin de 5,5% al acelorași volume versus perioada ianuarie-mai 2025”, spune Feliciu Paraschiv, fondatorul Paco Supermarket, unul dintre cei mai puternici antreprenori din comerțul alimentar.

Indicatorul vânzări în volum este cel mai relevant pentru apetitul de consum dat fiind că el analizează bucățile/unitățile achiziționate de oameni. În valoare, încasările pot fi pe plus și doar susținute de inflație, lucru care s-a întâmplat de mai multe ori în România ultimilor ani.

„Mă aștept să se tempereze puțin și inflația, dar trebuie să ne amintim că și anul trecut BNR avea inițial o prognoză optimistă, dar planul de acasă nu s-a potrivit cu cel din târg”, a adăugat Feliciu Paraschiv, făcând referire la măsurile fiscale adoptate local și la conflictul din Orientul Mijlociu.

Datele de la INS la nivelul lunii iunie arată însă că la alimente de bază precum făină, mălai, zahăr, fructe sau legume, prețurile scad. La celelalte produse alimentare (de regulă procesate), ele cresc. „La procesate prețurile sunt mai mari și din cauza energiei scumpe (necesară pentru fabricație – n.red.)”, completează Paraschiv. El mai adaugă că vedem scăderi de prețuri la alimentele de bază care vin în cantități mari și din Ucraina. Plus că acestea sunt cele care se găsesc cel mai des în coșul de cumpărături și sunt cele la care oamenii sunt cel mai atenți și totodată sensibili. Așadar, concurența e mare.

Motive de optimism

Iar la fructe și legume, motivul îl reprezintă anul agricol mai bun decât 2025.

„Sunt două argumente pentru care inflația ar urma să scadă. Pe de-o parte, la 1 august se va împlini un an de la majorarea TVA și ar trebui să se ducă efectul de bază, un efect tehnic. Pe de altă parte, avem un an agricol bun, așa că la legume și fructe prețurile vor fi mai mici decât în 2025. Deja vedem asta. Și la lapte există prețuri mai mici la poarta fermelor pentru că există supraproducție în Europa”, spune un executiv de top din comerțul modern.

Rămâne de văzut în ce măsură și în cazul celorlalte bunuri vom remarca aceeași evoluție. Totuși, la coșul de bază, inflația nu ar trebui să fie prea ridicată. Iar dacă situația din Golf se rezolvă, atunci este eliminată și presiunea suplimentară ce ar fi putut veni de aici.

„Situația geopolitică externă și situația politică internă sunt cele care își pot pune amprenta în mod negativ asupra inflației. Va conta foarte multe ce vor spune și agențiile de rating. Momentan însă, nu mai vin scumpiri pe lanț. Pare că lucrurile deja se temperează. Totuși, trebuie să ținem cont și că avem un consum care scade deja de ceva vreme, așadar nu prea mai e loc de scumpiri”, explică Raul Ciurtin, fondatorul Verdino și unul dintre cei mai puternici antreprenori locali din industria alimentară.

O explicație

O temperare sau o „îmblânzire” a inflației nu înseamnă însă că prețurile vor scădea. Înseamnă că ele nu vor mai crește la fel de repede. Iar astăzi, România e campioană în UE la scumpiri.

Datele la INS arată că serviciile medicale sunt în iunie 2026 vs iunie 2025 cu 13% mai scumpe. La restaurante, cafenele și cantine prețurile sunt cu 11% mai mari. Energia electrică costă cu 60% mai mult. Din aproape 80 de categorii de produse și servicii analizate, doar aproximativ 10 raportează scăderi de prețuri.

Feliciu Paraschiv e de părere că cifrele vor arată bine în următoarele luni pentru că de regulă vara e perioada vacanțelor și a concediilor, așa că oamenii sunt mai deschiși în a cheltui. Plus că deja după multe luni de nesiguranță și incertitudini, lumea s-a obișnuit cu situația și și-a recalibrat veniturile.

„Deși majorările salariale nu compensează scumpirile, elementul de panică pare că a dispărut. Totuși, dacă autoritățile nu iau măsuri pentru relansarea economiei, din toamnă, când vom avea facturi mai mari la utilități, prudența ar putea reveni”, explică el.

Salariile nu au ținut pasul

Analiza Confederației Patronale Concordia arată că încă din ianuarie 2025 salariile românilor au crescut mai lent decât prețurile, iar rezultatul e simplu: puterea de cumpărare s-a erodat lună de lună, cu o accentuare vizibilă în aprilie 2026. În această perioadă, un român care câștigă salariul mediu pe economie a pierdut aproximativ 10% din puterea de cumpărare.

„În 2025, atât salariile, cât și prețurile au resimțit din plin creșterea fiscalității: majorările de TVA și accize s-au văzut imediat în prețurile bunurilor și serviciilor, iar eliminarea facilităților fiscale din construcții, IT și agricultură a tăiat din salariile acestor sectoare sau a înghițit viitoare majorări.”

Mai departe, efectul s-a văzut direct la raft și în încasările companiilor – oamenii au cumpărat mai puțin, mai ieftin, mai rar.

„Mediul de afaceri privat resimte direct această presiune: orice companie care depinde de consumul populației trece printr-o perioadă dificilă.”

O scădere a ratei inflației ar putea da însă un imbold consumului care, pe lanț, ar putea impulsiona și activitatea economică.