Cum vrea să evalueze Adrian Nica, președinte al ANAF, companiile în funcție de riscul fiscal

♦ Adrian Nica: „Cu sistemele pe care le avem astăzi, putem identifica dacă o companie prezintă un risc fiscal ridicat în funcție de partenerii ei sau de comportamentul administratorului în timp“

„Am identificat persoane fizice care, în ultimii zece ani, au deținut între 50 și 100 de companii pe care ulterior le-au abandonat, generând arierate la bugetul de stat. Am analizat istoricul administratorilor respectivelor companii, iar acesta este acum un criteriu important în evaluarea solicitărilor de rambursare și în controale“, a explicat Adrian Nica, Președinte al ANAF, în cadrul ZF & NNDKP, Dialoguri despre România.

Potrivit șefului Fiscului, ANAF își schimbă modul în care analizează riscul fiscal al companiilor, punând tot mai mult accent pe istoricul administratorilor, pe relațiile comerciale și pe comportamentul fiscal al firmelor. Acest lucru va fi posibil datorită digitalizării administrației fiscale și dezvoltarea unor sisteme de analiză a datelor.

„Am identificat persoane fizice care, în ultimii zece ani, au deținut între 50 și 100 de companii pe care ulterior le-au abandonat, generând arierate la bugetul de stat. Am analizat istoricul administratorilor respectivelor companii, iar acesta este acum un criteriu important în evaluarea solicitărilor de rambursare și în controale“, a spus Adrian Nica.

Această schimbare urmărește să facă diferența între firmele care își desfășoară activitatea în mod corect și cele implicate în scheme prin care sunt acumulate datorii la bugetul de stat sau sunt utilizate societăți comerciale pentru operațiuni suspecte. Una dintre problemele identificate de administrația fiscală este existența unor rețele de firme controlate de un număr foarte mic de persoane, care folosesc administratori formali pentru a desfășura activități cu risc fiscal.

„Există persoane născute în anii 2000 care dețin cel puțin 100 de societăți comerciale și grupuri de cinci-șase persoane care controlează, în total, 500 sau chiar 1.000 de societăți“, susține Adrian Nica.

Potrivit președintelui ANAF, aceste structuri nu se limitează la utilizarea unor companii deja existente, ci implică inclusiv înființarea de firme pe numele unor persoane vulnerabile. Pentru a combate asemenea practici, instituția pregătește extinderea analizelor și asupra celor care întocmesc și depun documente în numele contribuabililor.

„Aceste rețele identifică persoane vulnerabile și înființează societăți pe numele lor, uneori cu ajutorul unor specialiști. De aceea, în cursul anului viitor, vrem să realizăm o profilare mai atentă a persoanelor care depun documente în numele diverșilor contribuabili“, a spus Adrian Nica.

Un element important al noii abordări îl reprezintă posibilitatea identificării unor tipare comune în documentele depuse de societăți diferite. ANAF poate astfel să urmărească nu doar comportamentul individual al unei firme, ci și eventualele legături cu alte entități care prezintă caracteristici similare.

„Avem deja posibilitatea să identificăm o persoană care depune pentru mai multe companii același tip de documente, în aceeași formă, inclusiv atunci când datele par concepute pentru a induce în eroare indicatorii de risc ai ANAF“, a mai adăugat Adrian Nica.

Prin aceste măsuri, administrația fiscală urmărește să își concentreze verificările asupra companiilor și persoanelor care prezintă indicii de risc ridicat, folosind informațiile disponibile pentru a identifica mai rapid potențialele rețele de fraudă.

Ce a mai spus Adrian Nica, președinte al ANAF în cadrul Conferinței ZF & NNDKP Dialoguri despre România:

► Începând cu 1 ianuarie 2027, în evaluarea colegilor noștri va conta și calitatea actului de control. Unul dintre indicatorii de performanță vizează sumele stabilite suplimentar și situația acestora în litigii. De la 1 ianuarie 2027 o evaluare necorespunzătoare va putea atrage diminuarea salariului cu 10%, în condițiile prevăzute de lege.

► Evident că această discuție privind creșterea colectării este una pe care o auzim în fiecare zi în spațiul public. Noi asta facem în fiecare lună, avem un program prin care ne propunem ca rezultatele lunii încheiate să fie depășite în luna următoare. Dar, pe de altă parte, trebuie să acționăm cu grijă în privința costurilor pe care le angajăm, pentru că, în final, contribuabilul este același.

► Ce ne propunem acum? Ne propunem să cunoaștem cât mai bine domeniile de activitate pe care le administrăm și să realizăm o profilare a antreprenorilor după codul CAEN, pentru fiecare domeniu în parte. Împreună cu industria, pe lângă criteriile generale de analiză de risc, vrem să stabilim și criterii specifice.

► Practic, ne dorim ca la finalul acestei etape de digitalizare, contribuabilii care nu au risc fiscal, și pe care noi îi numim contribuabili onești, să nu fie deranjați de structurile de control.

Acești contribuabili să primească doar notificări și solicitări de clarificări. Ei sunt diferiți de profilul de contribuabil care își întocmește documentele cu scopul de a obține rambursarea unei sume de bani, iar după aceea nu mai poate fi găsit la sediu.

► Ce facem acum, mai mult decât am făcut anul trecut? Am împărțit contribuabilii pe care îi administrăm pe domenii de activitate. Am început cu agricultura, unde vom lansa în curând o metodologie de control.

► Ce își propune metodologia? Să-i arate contribuabilului onest unde controlează ANAF, ce anume controlează și care sunt sursele de informații utilizate. Practic, un contribuabil asistat de un jurist, un contabil autorizat sau un consultant fiscal va putea consulta metodologia, iar specialistul îi va putea spune: ãUitați, trebuie să avem aceste documente, pentru că aici vom fi controlați“.

► Am văzut și situații în care, pe durata controlului, nu se discută deschis toate constatările cu entitatea controlată, iar anumite elemente apar ca surpriză abia în proiectul de proces-verbal. . În această zonă am mers pe ideea de a-i da contribuabilului care consideră că este afectat de o asemenea situație posibilitatea să solicite înregistrarea video a discuției.

► Nu ne ajută să stabilim la ANAF sume suplimentare care generează litigii. Un litigiu care se soluționează în patru-cinci ani ne costă bani, la fel cum îl costă și pe contribuabil. Ne costă majorări și utilizarea personalului într-o zonă în care, în final, putem ieși pe minus.

► Avem aplicații care ne permit să identificăm rețelele de fraudă fiscală. Multe modificări din zona raportării TVA au venit în urma implementării acestor aplicații. Astăzi putem verifica un cod fiscal prin simpla introducere a acestuia într-o aplicație și putem identifica rolul unei firme într-o posibilă tranzacție de fraudă fiscală.

► Începând cu 1 octombrie, pentru că la nivelul municipiului București nu avem suficient personal în structurile de control și este dificil să angajăm specialiști, având în vedere salarizarea oferită de ANAF și concurența de pe piața muncii, am decis să repartizăm o parte dintre verificările pentru rambursările de TVA către structuri din țară. Am observat situații în care unele societăți au renunțat să mai solicite rambursări pentru că dosarele nu ajungeau la un anumit sector sau la un anumit inspector. Din păcate, cei care practică concurența neloială găsesc uneori complicități și în interiorul sistemului.