Home Actualitate Trecerea de la Start-Up Nation la progra...
Actualitate

Trecerea de la Start-Up Nation la programul Scale-Up Nation

"Dacă tot am gândit programul Start-Up Nation, să gândim și programul Scale-Up Nation – să ne pregătim și pentru ce va urma, să ne pregătim și pentru perioada programată pentru 2021 - 2027, deoarece pentru întreprinderile mici și mijlocii și mediul de afaceri vor exista aproape numai instrumente financiare și România nu are, în acest moment, niciun instrument financiar și un program Scale-Up Nati…

Trecerea de la Start-Up Nation la programul Scale-Up Nation
Trecerea de la Start-Up Nation la programul Scale-Up Nation · Foto: Business Magazin

Florin Jianu spune că propunerea urmărește ca România să-și îmbunătățească gradul de absorbție a fondurilor europene în exercițiul financiar următor. El a inițiat programul Start-Up Nation când a ocupat funcția de ministru delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri și turism, între martie și decembrie 2014.

De la aderarea din 1 ianuarie 2007 și până în prezent, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 16,5 miliarde de euro și a primit 48,6 miliarde de euro. În actualul exercițiu financiar, 2014 – 2020, România a primit 11 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 25,6% din totalul alocat pentru piața locală, de 43 de miliarde de euro. Prin politica de coeziune, România a primit până în prezent 6,3 miliarde de euro, reprezentând 20,3% din totalul alocat pentru fondurile europene structurale și de investiții, față de o medie europeană de 22%. Dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 2014, România a cheltuit 17,5 miliarde de euro, dintre care aproximativ 14 – 15 miliarde au fost direct pentru proiecte, restul fiind virați după realizarea proiectelor.

Prezent la eveniment, Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), a anunțat că, în curând, încă trei programe pentru antreprenori vor fi funcționale, pe lângă Start-Up Nation, două dintre ele fiind în stadii incipiente.

Sunt alte două programe la care asamblăm arhitectura primară. Le vom avea gata, ca fișe de produs, înainte de Crăciunul acestui an”, a precizat Alexandru Petrescu. Un prim program este pentru sectorul educațional, respectiv pentru cei care doresc să construiască sau să amenajeze creșe, grădinițe și cluburi afterschool, precum și alte facilități pentru creșterea nivelului de calitate a serviciilor din acest sector. „Un al doilea program este pentru firmele mici și mijlocii care doresc să investească în construcția de locuințe de serviciu. Intenția este ca aceasta să fie o soluție în întâmpinarea unor probleme pe care toți le știm în ceea ce privește disponibilitatea redusă a forței de muncă, creând astfel un grad de mobilitate a forței de muncă mai mare și, dincolo de un pachet salarial competitiv, să fie și această ofertare de locuință de serviciu, astfel încât să poți stimula apetitul unor persoane să plece dintr-o zonă geografică într-alta”, a detaliat Petrescu.

Directorul general al Fondului a menționat că aceste programe fac parte din procesul de transformare prin care trece instituția. „Notorietatea instituției a fost legată mai mult de programe binecunoscute, cum ar fi Prima casă, care este unul dintre programele guvernamentale de succes, dar menirea principală și scopul instituțional al Fondului este acela de a susține IMM-urile. Așa că centrul mandatului meu este refocusarea pe zona de IMM-uri, evident, în paralel, gestionând și celelalte programe ce țin de creditarea persoanelor fizice”, a explicat Alexandru Petrescu.
În aceste condiții, pentru IMM-uri, instituția a identificat ca o necesitate imediată schimbarea portofoliului de produse de garantare. „Peste tot în Europa se trece de la adresabilitatea generalizată la adresabilitatea sectorială în ceea ce privește creditarea”, a mai spus Petrescu.
Adresabilitatea sectorială se referă la susținerea, ca strategie de țară, a anumitor sectoare economice mai mult decât a altora. Directorul Fondului a dat exemplul Austriei, care își susține prin programe specifice sectorul de turism.
„Acum, la câteva luni de la această idee de transformare (n.red. – a FNGCIMM), putem spune că se află la un pas de materializare și undeva în laboratorul nostru de creație, mă refer și la colegii de la Ministerul de Finanțe și la colegii de la Fondul Român de Contragarantare, Programul IMM Invest România, care a trecut, ca proiect de lege, prin Parlament și suntem, de vreo câteva săptămâni, la punctul de a aproba normele metodologice de aplicare și de «a-l avea pe raft», funcțional pentru antreprenori”, a subliniat Petrescu.
Prin acest program, antreprenorii pot accesa o finanțare de 10 milioane de lei pentru investiții, cu o scrisoare de garantare de 50%. „În ultimii 10 – 12 ani, creditarea pentru investiții a scăzut de la 33% la 7%”, a motivat Petrescu orientarea către creditele pentru investiții. „Putem, de asemenea, prin acest program, să încurajăm și să garantăm creditarea pentru capital de lucru de până la 5 milioane de lei”, a adăugat Petrescu.
De asemenea, prin același program, antreprenorii din turism pot accesa până la 1,25 de milioane de lei pentru a-și dezvolta activități auxiliare în cadrul unităților turistice – centre de agreement, Spa și „tot ce înseamnă facilități hoteliere care pot crește media nopților de cazare într-o unitate hotelieră”, conform directorului general al FNGCIMM. „Să se treacă de la turismul de weekend și să se meargă mai mult de două – trei nopți.”
Directorul Fondului a mai precizat că știe de la colegii din Ministerul Mediului de Afaceri că se va lansa Start-Up Nation 2018 spre sfârșitul acestui an.
FNGCIMM a emis scrisori de garanție pentru 5.500 de credite, dintre cele 8.000 care au fost acceptate în Start-Up Nation 2017. Pe industrii, 42-43% dintre proiectele acceptate în Start-Up Nation 2017 sunt din producție, în vreme ce 20% sunt din industriile creative, potrivit directorului Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
„Zona de producție are o bună reprezentare, ceea ce înseamnă că programul a avut beneficii, nu doar pentru cei care doreau și simțeau și aveau nevoie de acel ceva pentru a deschide o afacere, dar, în special, pe zona creării de valoare adăugată – și vorbesc și de standardul «Hai să nu mai exportăm roșii, ci suc de roșii». Este clar că, pe ciclul de producție, Start-Up Nation și-a găsit contribuția în a aduce plusvaloare”, a punctat Petrescu.
Creditele acordate prin programul Start-Up Nation 2017 au avut un nivel maxim de 200.000 de lei, pentru o perioadă maximă de 24 de luni și fără garanții suplimentare pentru proiectul propus. Aproximativ 8.000 de proiecte au primit acorduri de finanțare în cadrul programului Start-Up Nation, conform datelor prezentate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerț și Antreprenoriat.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună