Un traseu turistic care traversează România dă un nou sens sustenabilității. „Economia verde se întâlnește cu economia circulară și un lanț scurt de aprovizionare, iar micii antreprenori au acces la un flux constant de posibili clienți“

♦ Via Transilvanica este un traseu care pornește la Putna, județul Suceava, și se termină la Drobeta Turnu-Severin, având o lungime de aproape 1.400 de kilometri.

Lanțurile scurte de aprovizionare sunt unul dintre elementele adesea subestimate care contribuie la o economie verde, în condițiile în care acest model de a face business poate reduce considerabil impactul asupra mediului înconjurător. Aceasta este direcția de la care a pornit asociația Tășuleasa Social din Bistrița-Năsăud, ini­țiatoarea Via Transilvanica, o rută care străbate România de la nord la sud, trecând prin zece județe, prin toate formele de relief, prin comunități locale rurale sau urbane, multe decuplate de lume și aflate într-un stadiu avansat de sărăcie, iar altele printre cele mai prospere la nivel național. Pe parcursul celor 1.400 de kilometri de drum există numeroase exemple de economie cu emisii reduse, prin utilizarea eficientă și durabilă a resurselor și asigurarea incluziunii sociale, modele care previn inclusiv pierderea biodiversității. Unul dintre susținătorii acestui proiect este Raiffeisen Bank.

„Este vorba despre un drum care ajunge și în zeci de comunități etnice, majoritatea necunoscute, fiecare cu aport cultural deosebit. Împreună constituie unul dintre cele mai apreciate și premiate proiecte de dezvoltare sustenabilă. (…) Este un model în care economia verde se întâlnește cu economia circulară și un lanț scurt de aprovizionare, iar micii antreprenori au acces la un flux constant de posibili clienți“, spun reprezentanții Raiffeisen Bank.

Rețetele locale sunt valorificate cu ingrediente dintr-un lanț alimentar scurt și preparatele se regăsesc atât în restaurante, pensiuni și hoteluri, cât și în magazinele din orașele care altfel tind să piardă legătura cu rezultatul muncii unor mici antreprenori. Pe Via Transilvanica sunt însă și alte tipologii de antreprenori care pot renaște la nivel de business odată cu un nou flux de cumpărători, mulți dintre aceștia fiind parte din fenomenul turismului cultural.

„Vorbim despre teracotă ceramică, obiecte de metal sau sticlă reciclată, producție de pălării, de la modele tradiționale la unele complet upgradate de a treia generație aflată la conducerea afacerii, studiouri de producție multimedia, servicii din zone de sport și agrement.“

După inaugurarea oficială a Via Transilvanica, petrecută în octombrie, România a intrat pe harta mondială a statelor care au astfel de trasee ce îi ajută pe turiști să descopere și să susțină dezvoltarea comunităților locale. Ruta este destinată iubitorilor de drumeție, natură și sport care vor să pornească pe ea la pas, cu bicicleta sau călare.

„Drumul conturează și un traseu cultural turistic unic în Europa. Parcurgerea Via Transilvanica în ritm lent oferă ocazia aprofundării fiecărui peisaj, descoperirii culturii locale, a micilor afaceri, a meșteșugarilor și a artiștilor. Drumul leagă acum comunități încurajate să conserve moștenirea lor culturală, dar și să se dezvolte economic într-un mod sustenabil. Mici comunități care altfel ar fi fost necunoscute și ocolite. Producătorii locali ce se regăsesc de-a lungul drumului învață cum să păstreze și transmită mai departe tradițiile și meșteșugurile, devenind ancore pentru atragerea turiștilor, dar și pentru dezvoltarea locală.“

Raiffeisen Bank, partener în proiectul Via Transilvanica, are un portofoliu cu peste 2,28 milioane de clienți, persoane fizice și juridice, având și o strategie legată de dezvoltarea comunităților în care funcționează. Raiffeisen Bank investește anual aproximativ două milioane de euro pentru educație financiară, sport ca stil de viață sănatos, artă și cultură românești, ecologie urbană și asistență socială. La intersecția acestor direcții strategice se regăsește și Via Transilvanica, un traseu care pornește la Putna, în județul Suceava, și se termină la Drobeta Turnu-Severin, având o lungime de aproape 1.400 de kilometri.