Cum se transformă biroul odată cu noua generație de angajați? Răspunsul jucătorilor din piața de office: „Nu mai e doar un loc în care stai opt ore în fața unui laptop, ci un spațiu în care vrei să vii, un hub, un incubator social, cu restaurante, cafenele, supermarket-uri”

Pentru companiile care angajează masiv tineri, cum ar fi cele din IT, BPO sau fintech, nu mai contează doar locația și prețul pe metru pătrat atunci când aleg biroul. În contextul în care nevoile angajaților din generația Z sunt altele decât ale generațiilor anterioare, în alegerea biroului cântăresc tot mai mult facilitățile, flexibilitatea spațiului, calitatea administrării și experiența pe care clădirea o oferă angajaților.

Mesajul comun al jucătorilor din piața de office este clar: biroul nu mai este doar un loc în care oamenii vin să stea opt ore în fața unui laptop, ci un spațiu care trebuie să îi facă să își dorească să vină.

„Biroul a devenit un hub, un incubator social, un instrument care ajută la o mai bună conectare între diferitele niveluri ale companiei. Se alocă acum peste 20 de metri pătrați per om, față de sub 10 metri pătrați în trecut. În unele cazuri, chiar 40 de metri pătrați per persoană, pentru că biroul este dus mai degrabă în zona socială, de colaborare și de inovare. Pentru asta este acum biroul”, spune Maria Jianu, Leasing Director la Speedwell, la evenimentul ZF Tendințe în piața de birouri și construcții.

Pentru firmele care au în echipă mulți tineri, facilitățile au devenit un criteriu tot mai important. Mihai Păduroiu, CEO Office & Commercial Division la One United Properties, spune că, din experiența companiei, „de departe, cel mai important aspect îl reprezintă serviciile”.

El explică faptul că proiectele office nu mai concurează doar prin clădirea în sine, ci prin întreg ecosistemul creat în jurul ei: supermarketuri, restaurante, cafenele, zone de wellness, spații de co-working, săli de evenimente sau alte funcțiuni integrate care le fac viața mai ușoară angajaților.

„Totul trebuie proiectat foarte atent încă de la început, astfel încât zona comercială să deservească interesele funcțiunilor principale. Pe lângă asta, contează calitatea serviciilor și diversitatea lor: de la supermarket și sport până la servicii mai complexe – spații de co-working, săli de evenimente, servicii de educație privată și chiar publică”, adaugă Mihai Păduroiu.

Ideea este simplă: într-un oraș aglomerat, un proiect bun este cel care le dă oamenilor timp înapoi. Dacă angajații pot rezolva mai multe lucruri în jurul biroului, fără drumuri suplimentare și fără timp pierdut, acel spațiu devine mai atractiv.

Totuși, asta nu înseamnă că locația și proximitatea față de metrou au devenit irelevante. Din contră, ele rămân criterii de bază. Însă, în multe cazuri, accesul bun este doar punctul de plecare.

Diferența reală este dată de ceea ce oferă clădirea mai departe: zona de retail, mixul de servicii, felul în care este configurat spațiul și cât de bine răspunde proiectul stilului de viață al angajaților. Pentru o generație care pune accent pe flexibilitate, confort și echilibru între muncă și viață personală, aceste detalii sunt relevante.

Andrei Boca, Leasing Director la Globalworth România, spune că dezvoltatorii se uită tot mai atent la modul în care ocupanții folosesc clădirile, pentru că acest comportament influențează deciziile viitoare.

El observă că profilul angajaților diferă de la o industrie la alta, iar vârsta medie schimbă inclusiv modul în care sunt utilizate facilitățile din jurul biroului. „Sunt grupuri complet diferite”, spune el, referindu-se la diferențele dintre angajații din diverse sectoare și generații.

De exemplu, detaliază acesta, cei care lucrează în bănci au un anumit profil de consum, diferit de cel al celor care lucrează în IT. Mai mult, cei din generația mai tânără preferă, de exemplu, să își petreacă pauzele la o cafea.

„Contează ce restaurant aleg, durata pauzei, numărul de pauze și așa mai departe. Este foarte interesant de studiat”, a mai punctat el.

Pe lângă toate aceste aspecte, costul rămâne în ecuație, dar este privit diferit. Nu se mai analizează doar chiria afișată, ci costul total de ocupare: service charge, utilități, eficiență energetică, certificări și performanța generală a clădirii.

Schimbarea majoră din ultimii cinci ani este că factorii financiari nu mai sunt singurii decisivi pentru companiile care angajează majoritar tineri și închiriază spații de birouri.

„Până nu demult, ceea ce noi numim hard factors – factorii financiari – erau cei mai importanți. Accentul era pe optimizarea costurilor și pe eficientizarea spațiului. Acum, factorii emoționali, factorii soft, au devenit mult mai importanți în alegerea și păstrarea unui spațiu de birouri”, a concluzionat Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency la Cushman & Wakefield.

Pentru firmele care angajează în special tineri, biroul nu mai este doar o cheltuială operațională. Este parte din experiența de lucru, din cultura organizațională și, tot mai des, din strategia de employer branding. Locația și prețul rămân importante, dar câștigă proiectele care oferă mai mult: servicii, flexibilitate, comunitate și un motiv real pentru care oamenii să vină la birou.