Tot raul spre bine

Respingerea Constitutiei europene de catre francezi si olandezi ar putea avea, pana la urma, urmari pozitive, ducand la o deblocare a politicilor economice restrictive practicate de marile puteri de pe continent, se arata intr-un articol din Business Week. Pozitive pentru marea masa, caci politicienii europeni au motive de ingrijorare pentru urmatoarea perioada.

Performantele economice stanjenitoare inregistrate de tarile cu cele mai mari economii i-ar putea determina pe alegatorii din Germania si Italia sa-i inlature de la putere pe actualii conducatori in decursul unui an.

Dar cum s-a ajuns aici? Dupa al doilea razboi mondial, cele doua eterne rivale, Franta si Germania, si-au dat mana pentru reconstructia Europei, reusind, ani la rand, sa aiba cele mai puternice economii din viitoarea Uniune Europeana. Acum insa, tari precum Polonia si Slovacia, inclusiv datorita regimului fiscal mai prietenos pentru afaceri si liberalizarii pietei muncii, au depasit repede ritmul de crestere al Frantei si Germaniei, deja obosite.

Aceasta oboseala s-a exprimat prin incalcarea disciplinei fiscale impuse de la Bruxelles, pe care state ca Finlanda sau Irlanda au respectat-o, creand astfel senzatia unui dublu standard pe ansamblul Uniunii. Respingerea Constitutiei europene – in mare parte opera francezilor si a germanilor – ar putea diminua si influenta celor doua tari in UE, dar si a Bruxellesului (vazut de multi ca o extensie a politicilor celor doua state) in organismele europene. „Noile state membre, tarile nordice si Marea Britanie vor pleda cu siguranta pentru schimbari de amploare ale politicii economice“, sustine Alexander Stubb, membru finlandez al Parlamentului European.

Schimbari economice, dar si politice. Marii lideri europeni, precum Chirac, Schröder sau Berlusconi (ale caror tari produc jumatate din venitul UE), se lupta acum pentru continuarea carierei politice amenintate de contracandidati orientati mai mult catre politicile de piata. Angela Merkel, presedintele Uniunii Democrate Crestine, este un rival serios al cancelarului Schröder la alegerile din septembrie.

Merkel a promis ca va aduce schimbari majore sistemului fiscal si va introduce o mai mare flexibilitate pe piata muncii. Presedintele francez, Jacques Chirac, al carui mandat prezidential expira in 2007, este tot mai eclipsat de mai tanarul Nicolas Sarkozy, politician reformist, devenit ministru de interne dupa esecul referendumului de la sfarsitul lui mai. In fine, in Italia, premierul Berlusconi este depasit in sondaje de liderul opozitiei de centru-stanga, Romano Prodi, care va candida la alegerile din primavara viitoare.