Topul sectoarelor după locurile de muncă vacante: În IT, numărul locurilor de muncă neacoperite a scăzut cu mai mult de 1.200 de la an la an

♦ Numărul locurilor de muncă vacante din sectorul de IT&C a ajuns la circa 2.500 în primul trimestru din 2023, în scădere de la peste 3.700 în același trimestru din 2022 l „În domeniul IT au fost într-adevăr câteva restructurări masive în anumite companii mari, dar cererea este încă mare pe piață“ ♦ Un număr de 11 din 20 de sectoare de activitate au înregistrat scăderi ale numărului de locuri de muncă vacante în T1 din 2023 față de aceeași perioadă din 2022 ♦ La polul opus, cele mai mari creșteri au fost în activități de servicii administrative, de aproape 1.100 de locuri de muncă vacante, și în administrația publică, de 577 ♦ Per total, industria prelucrătoare, comerțul și administrația publică au avut cele mai multe locuri de muncă neacoperite în primul trimestru din an.

Sectorul local de IT&C conduce clasamentul sectoarelor de activitate cu cele mai mari scăderi ale numărului de locuri de muncă vacante, arată datele de la Institutul Național de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar. Astfel, în primul trimestru din 2023 erau aproape 2.500 de locuri de muncă neacoperite în acest sector de activitate, în scădere cu mai mult de 1.200 de poziții deschise față de același trimestru din 2022, de la peste 3.700.

Pe următoarele poziții în clasament au fost sectoare precum transport și depozitare, cu o scădere de 974 de locuri de muncă vacante de la an la an, și comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cu o scădere de 352 de poziții neacoperite.

„În domeniul IT au fost într-adevăr câteva restructurări masive în anumite companii mari, dar cererea este încă mare pe piață. În transporturi, depozitare și comerț motivul este legat de efectele menționate anterior: scumpirile în lanț și inflația mare au redus puterea de cumpărare sau au determinat oamenii și companiile să cheltuiască mai puțin. De asemenea, reducerea comerțului și a activității din alte industrii, cu care transporturile și depozitarea sunt interconectate, are un impact asupra locurilor de muncă din aceste două sectoare de vreme ce scade cererea, prin urmare și volumul de lucru și fluxul operațiunilor“, a explicat pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

De altfel, un număr de 11 din 20 de sectoare de activitate au înregistrat scăderi ale numărului de locuri de muncă vacante în primul trimestru din 2023 față de aceeași perioadă din 2022. Sorina Faier crede că pentru acest lucru sunt de vină, în principal, efectele incertitudinii economice și ale problemelor financiare din cauza scumpirilor, creșterii inflației, a războiului și contextului economic incert atât în România, cât și la nivel internațional.

„Activitatea multor companii a fost afectată direct sau au ales să fie precaute cu planurile de dezvoltare și investițiile sau, chiar mai mult, au fost nevoite să apeleze la restructurări pentru a putea face față dificultăților financiare. De asemenea, în astfel de momente de incertitudine, dificultate financiară sau de reducere a ritmului de dezvoltare, multe companii se concentrează pe păstrarea și dezvoltarea angajaților existenți pe cât posibil, nu pe crearea de noi locuri de muncă“, spune ea.

La polul opus, cele mai mari creșteri au fost în activități de servicii administrative, de aproape 1.100 de locuri de muncă vacante, și în administrația publică, de 577. Per total, industria prelucrătoare, comerțul și administrația publică au avut cele mai multe locuri de muncă neacoperite în primul trimestru din an. Motivele principale pentru care aceste industrii sunt în fruntea clasamentului sunt legate de deficitul forței de muncă și de nivelul salariilor, crede Sorina Faier.

„Angajatorii din industriile respective au dificultăți în a găsi atât muncitori calificați și necalificați, cât și specialiști. Principala cauză este că sistemul de învățământ este deficitar și nu poate ține pasul cu nevoile reale și necesarul de pe piața forței muncă. Totodată, salariile din aceste industrii nu sunt printre cele mai atractive, din contră, vedem că industria prelucrătoare și comerțul conduc topul industriilor cu cele mai multe contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie. De aceea, și mulți angajați români aleg să lucreze în străinătate pentru un salariu mai mare în domeniile respective sau în cu totul alte domenii.“

În ceea ce privește angajările din administrația publică, discuția trebuie să aibă loc în jurul reformării aparatului administrativ și a iresponsabilității guvernanților privind cheltuirea banilor publici, crede reprezentanta Elite Searchers.

„Pe de o parte există instituții și sectoare ale administrației cu deficit de personal și salarii mici, iar pe de altă parte vedem de multe ori salarii foarte mari pentru anumiți angajați sau anumite categorii din administrație fără vreo legătură cu performanța sau cu responsabilitatea cheltuirii fondurilor publice“, a concluzionat ea.