Topul producătorilor români de materiale de construcții. Cine asigură „piesele de lego“ pentru construcțiile rezidențiale, comerciale sau industriale?

♦ Ce se remarcă este că majoritatea acestor materiale sunt destinate construcțiilor rezidențiale, comerciale sau industriale, nu infrastructurii, acolo unde, de altfel, este miza la acest moment, statul alocând miliarde de euro pentru proiecte rutiere și feroviare.

Peste 1,2 miliarde de lei cifră de afaceri are fiecare dintre cei mai mari doi jucători locali din producția de materiale de construcții. Primul loc este adjudecat de Intertranscom Impex din Bacău, producător de plasă sudată, cu afaceri de 1,242 miliarde de lei în 2023, în vreme ce din urmă vine puternic producătorul de acoperișuri Bilka din Brașov, cu 1,230 miliarde de lei, arată datele centralizate din cea mai recentă ediție a anuarului ZF Cei mai mari jucători din economie. Ferestrele QFort (brand din portofoliul companiei Casa Noastră din Dolj), pavelele de la Elis Pavaje din Alba și toată gama de produse din PVC ale TeraPlast Bistrița se regăsesc și ele în top cinci producători locali de materiale de construcții, o industrie de peste 11 miliarde de euro. Paleta de produse care se regăsesc în clasament este extrem de variată, fiind completată cu plasa sudată de la Procema, tâmplăria fabricată de Optimedia în Oradea, cărămizile Soceram din Câmpina și pavelele de la Florea Grup și Symmetrica.

Ce se remarcă este că majoritatea acestor materiale sunt destinate construcțiilor rezidențiale, comerciale sau industriale, nu infrastructurii, acolo unde, de altfel, este miza la acest moment, statul alocând miliarde de euro pentru proiecte rutiere și feroviare.

Unele dintre aceste companii au depășit granițele României și și-au făcut simțită prezența și la export.

„Ne-am bucura să vedem tot mai mulți antreprenori români care să investească și să se dezvolte în străinătate. Dacă ar exista mai mult curaj și obiective clare în această direcție, companiile românești ne-ar arăta o altă față a economiei“, spune Alexandru Stânean, CEO-ul TeraPlast, companie pentru care exporturile reprezintă circa 15% din cifra de afaceri.

Dezvoltarea producătorilor locali de materiale de construcții este o condiție esențială pentru creșterea economiei, dar și pentru asigurarea materiilor prime necesare pentru marile proiecte de infrastructură pe care statul trebuie să le facă. Datele de la jucătorii din domeniu arată că România importă între 60% și 70% din produsele necesare în proiectele de construcții.

În acest context, Ministerul Economiei a lansat un program guvernamental cu numele ConstructPlus, prin care a promis un buget de 150 de milioane de euro pe an, timp de patru ani, pentru finanțarea investițiilor în producția de materiale de construcții. Recent, reprezentanții Ministerului Economiei au spus că, dintre cele 90 de cereri depuse pentru accesarea de fonduri, vor putea fi finanțate probabil maximum șapte-opt proiecte. Lista beneficiarilor nu a fost publicată nici până acum, deși înscrierile s-au încheiat de mai bine de două luni. Numărul mare de proiecte propuse și valoarea ridicată a investițiilor arată cât de mare este nevoia de fabrici de materiale de construcții în România.

Importurile de materiale de construcții înseamnă înseamnă 8 miliarde de euro care ar putea fi produși în România, potrivit estimărilor Ministerului Economiei. Mai mult, ministerul a pus această situație în contextul viitorului în care va fi nevoie de forțe proaspete pentru reconstrucția Ucrainei, iar companiile de construcții – inclusiv cele din România – va trebui să fie pregătite.

În top 30 producători de materiale de construcții care activează în România, conform catalogului Cei mai mari jucători din economie – ediția 2024, se observă că 17 companii sunt deținute de grupuri internaționale – din țări ca Germania, Marea Britanie, Olanda, Franța, Austria, Italia, Elveția -, în vreme ce restul, adică 13, sunt businessuri locale, fondate de antreprenori români.

Companiile din industria materialelor de construcții spuneau recent că se confruntă cu o schimbare de paradigmă, în care cererea scăzută duce la un declin al pieței. Astfel, în contrast cu anul 2023, când producătorii de materiale de construcții se angajau în campanii promoționale active, situația s-a schimbat în prezent, devenind tot mai dificil pentru aceștia să mențină prețurile la un nivel competitiv fără să compromită calitatea produselor.

Din 2021 până la începutul anului 2023, pe fondul problemelor de aprovizionare și de producție ridicate de pandemie și de război, materialele au ajuns să se scumpească chiar și de câteva ori. Concurența redusă de pe unele piețe din sectorul materialelor de construcții este însă și ea una dintre cauzele scumpirilor, după cum a constatat Consiliul Concurenței în urma unui studiu derulat în acest domeniu.

Încă din momentul în care au apărut problemele în lanțurile de aprovizionate din cauza pandemiei, companiile care produc materiale de construcții au identificat nevoia de a investi în fabrici noi în România sau în împrejurimi, pentru a avea materiile prime și marfa necesare la îndemână. Antreprenorii români spuneau, la acea vreme, că lipseau multe materii prime pentru construcții, iar faptul că nu există o consecvență în politică și în legislație îi descurajează pe cei care ar vrea și ar putea să facă astfel de investiții.