Top 10 județe cu cea mai mare rată a șomajului Vaslui, Mehedinți, Teleorman și Dolj au cele mai ridicate rate, toate de aproape trei ori peste media națională

♦ Primele patru județe din clasament au rate ale șomajului de peste 8,5%, în timp ce media națională este de 3,2% ♦ Vasluiul rămâne lider, cu o rată a șomajului înregistrat de 9,1%.

Vaslui, Mehedinți, Teleorman și Dolj sunt județele cu cele mai ridicate rate ale șomajului înregistrat, toate de aproape trei ori peste media națională, după cum arată datele centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Vaslui conduce clasamentul cu o rată a șomajului de 9,1%, urmat de Mehedinți, cu 8,8%, și Teleorman, cu 8,7%. Pe locul al patrulea se află Doljul, cu 8,5%, în timp ce Suceava și Sălaj împart poziția următoare, fiecare cu o rată de 6,5%.

Topul este completat de Covasna și Călărași, ambele cu 6,2%, Galați, cu 6,1%, și Olt, cu 6%. Toate aceste județe se situează mult peste media națională a șomajului înregistrat, care a fost de 3,24% la sfârșitul lunii aprilie 2026. La nivel național, în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă figurau 259.160 de șomeri.

Top 10 județe cu cea mai mare rată a șomajului înregistrat este o oglindă, în mare măsură, a hărții dezvoltării economice a României. Cele mai multe dintre județele aflate în top au primit un nivel mai redus mai mic de investiții străine, au un număr mai mic de angajatori mari capabili să aducă locuri de muncă stabile. În multe dintre aceste zone, agricultura continuă să aibă o pondere importantă în economie, iar oportunitățile din industrie și servicii nu sunt suficiente pentru a absorbi forța de muncă disponibilă. De asemenea, faptul că județul Dolj este în primele patru poziții din clasament demonstrează că existența unui oraș important, precum Craiova, nu este suficientă pentru a echilibra situația întregului județ.

De asemenea, faptul că Suceava și Sălaj, județe care au atras investiții în producție și industrie în ultimii ani, se află în continuare în topul șomajului arată că dezvoltarea economică nu se traduce automat într-o reducere rapidă a numărului de persoane fără loc de muncă.

Rata șomajului înregistrat reprezintă ponderea persoanelor înscrise în evidențele ANOFM în totalul populației active și diferă de rata șomajului BIM calculată de Institutul Național de Statistică pe baza anchetei în gospodării.

Din acest motiv, indicatorul surprinde în principal distribuția teritorială a persoanelor care apelează la serviciile publice de ocupare și oferă o imagine importantă a pieței muncii de la nivel regional.