Top 10 cele mai importante evenimente din agricultură în 2020: seceta a redus producțiile de cereale, dar apetitul jucătorilor din piață pentru investiții nu a scăzut

♦ Anul 2020 înseamnă pierderi semnificative pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal, estimările Comisiei Europene fiind că producția de cereale va scădea cu peste 40%, până la 18 milioane de tone. ♦ De asemnea, anul pandemiei de COVID-19 a adus și câteva schimbări legislative. ♦ Tranzacțiile, deși mai puține sau mai mici ca în alți ani, au avut loc în continuare.

România este cea mai afectată țară din UE de secetă

Comisia Europeană estima la mijlocul lunii octombrie a anului curent o scădere de 40% a producției de cereale din România, cea mai mare din Uniunea Europeană, din cauza secetei pedologice din anul agricol 2020. Lipsa unei infrastructuri de irigații funcționale și a unor perdele forestiere, ar putea înseamna o în acest an o recoltă totală de numai 18 milioane de tone, față de aproape 30 de milioane de tone în 2019.

Seceta a afectat atât fermieri, cât și traderi, dar și producătorii de animale și de carne. Totuși, față de anii 2007 sau 2012, anul acesta seceta a fost regională, cea mai afectată zonă fiin sud-estul României, urmată de Moldova, producțiile fermieilor fiind la un minim al ultimilor 10-15 ani. Pe de altă parte, centrul și vestul României au avut producții bune sau record.

În 2020, s-au acordat fonduri europene nerambursabile de 650 de milioane de euro, cea mai mare valoare până în prezent, pentru investiții rurale

România a primit în exercițiul financiar 2014-2020 de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile de 9,15 miliarde de euro prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), iar rata de absorbție a fost de 74%, potrivit datelor de la Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Pe ultima sută de metri, în acest an, în conturile românilor din mediul rural au ajuns fonduri europene nerambursabile de peste 656 de milioane de euro, cea mai mare valoare până în prezent, susținea anterior Mihai Moraru, directorul general al instituției.

ADS concesionează 50 de hectare tinerilor cu studii agricole

Agenția Domeniile Statului (ADS), instituția care gestionează suprafețele de teren agricol aflate în domeniul public, a anunțat că scoate la licitație peste 700 de hectare pentru concesiune, iar tinerii de până în 40 de ani, cu studii agricole, pot obține de la stat maximum de 50 hectare de teren arabil, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului 54/2020.

Astfel, pentru început, 14 tineri ar putea primi 50 de hectare să înceapă sau să extindă o afacere agricolă. Primul exemplu este al lui Marcel Pop, un tânăr din județul Satu Mare, care are o afacere de familie în domeniul cerealelor, alături de tatăl și fratele său, și a contractat 49,6 hectare pentru a mări capacitatea de producție.

Contractele de concesiune prin atribuire directă se semnează pe o perioadă de 20 de ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 10 ani, potrivit oficialilor statului. ADS are teren de concesionat doar în județele Călărași, Dâmbovița, Galați, Dolj și Hunedoara.

Casa de Comerț Agroalimentar „Unirea”, un proiect de 93 milioane lei, a murit

Casa de Comerț Agroalimentar Unirea SA, o companie națională înființată în inuarie 2019 cu un capital social capital social de 93 de milioane de lei, din bugetul de stat, cu scopul de a valorifica producțiile agricole primare prin deschiderea unui lanț de 80 de magazine de tip aprozar, a eșuat după un an de existență.

Proiectul inițiat de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, n-a fost fost văzut cu ochi buni de  actualul ministru al agriculturii, Adrian Nechita Oros, pe motiv că „n-are ce interveni statul în economia privaților” și după un an de verificării privind suspiciunile de neconformitate ale societății, a hotărât să închidă cele două magazine din București și Sibiu, deschise la finalul lui 2019. Astfel, dintr-o rețea de magazine, anunțată cu fast, România s-a ales cu niște bani cheltuiți din contribuții, în liniște.

S-au închis piețele agroalimentare din spațiile acoperite

La începutul lunii noiembrie, guvernul a hotărât că piețele agroalimentare și târgurile aflate în spații acoperite trebuie închise pe durata stării de alertă, pentru că nu se respectă măsurile de protecție sanitară și ar putea crește numărul de infectări cu virusul SARS Cov-2. Totuși, la trei săptămâni după această decizie, autoritățile s-au răzgândit.

Guvernanații nu au măsurat inițial impactul pe care-l va avea această măsură asupra economiei, la fel cum nu l-au măsurat nici când au oprit exporturile extracomunitare de cereale în timpul stării de urgență, pentru o săptămână. După anunțarea acestei hotărâri, reprezentanții statului nu știau câte piețe sunt în România, câte produse românești se vând în ele ori câți producători și comercianți își desfac zilnic marfa în cadrul lor.

Reprezentanții asociațiilor de profil spuneau la vremea respectivă că milioane de oameni au fost afectați și numărul piețelor ar fi de ordinul miilor. Însă, ulterior, Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, a anunțat că România sunt numai 514 piețe agroalimentare, care au început să funcționeze normal după prima săptămână din decembrie.

Export de forță de muncă

Circa 2.000 de români au plecat în aprilie cu chartere să lucreze în agricultură în Germania, câteva sute înghesuindu-se numai într-o zi să ia avionul din Cluj-Napoca, deși numai de ce întorseseră în România, în grabă, din cauza pandemiei globale de COVID-19.

Unii nu purtau măști, alții aveau bagaje mari, cert este că autoritățile locale nu i-au oprit să plece să lucreze pentru nemți, deși antreprenorii din sectorul agricol și din industria alimentară spuneau de câțiva ani că se confruntă cu deficit de personal. Până să fie motivați că se pot descurca și în țară, s-au urcat în aeronava spre Germania, pentru muncă sezonieră.

Tranzacție de valoare mare

TC Capital, companie cu activități preponderent în domeniul imobiliar, deținută de turcul Ali Çapa, a cumpărat o fermă de cereale și oleagionase din Buziaș, județul Timiș, întinsă pe 6.550 de hectare, cu 23,5 milioane euro.

Omul de afaceri turc intenționează să diversifice operațiunile în activități agricole intensive, cu valoare adăugată mare, cum ar fi plantațiile de afini și aluni, precum și în producția extensivă de cereale și semințe oleaginoase. El a investit în ultimii ani în complexul rezidențial Cosmopolis, dar și în Hyperion Towers.

Tinmar Energy a preluat integral Intercereal

Tinmar Energy, companie cu activitate principală în comerțul cu energie, gaze și produse petroliere, controlată de antreprenorul român Augustin Oancea, a preluat integral Intercereal, o impotantă fermă de cereale din județul Ialomița, parte a grupului de firme din agrobusiness Interagro, dezvoltat de Ioan Niculae.

Intercereal cultivă cereale pe o suprafață de 24.300 de hectare, deține un siloz cu o capacitate totală de 62.000 de tone în localitatea Movila din Ialomița și un siloz cu o capacitate totală de 44.000 de tone în localitatea Fetești. În 2019, suprafața cultivată cu cereale în județul Ialomița a fost de circa 230.000 de hectare, iar Augustin Oancea, prin Intercereal, va lucra peste 10% din ea, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii. 

Holde Agri Invest a preluat Agromixt Buciumeni, o fermă de 3.500 de hectare  

Holde Agri Invest, companie cu capital autohton, ce operează terenuri agricole, a preluat Agromixt Buciumeni de la Ion Alexandru, business prezent pe piață de trei deceni, ce cultivă cereale pe o suprafață de circa 3.500 de hectare în judetul Călărași. Valoarea tranzacției, care a avut loc în acest an în aprilie, este de 5 milioane de euro.

Odată cu această tranzacție, Holde și-a dublat suprafața de teren pe care o are în proprietate și își propune să ajungă la un portofoliu de minimum 20.000 de hectare de teren operat în următorii zece ani, după investiții de peste 50 de milioane de euro în dezvoltarea afacerii.

Legea 175/2020 a modificat procedura privind vânzarea terenurilor agricole din extravilan

Legea 175/2020, de modificare și completare a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, extinde categoriile de preemptori, face procedura de vânzare mai complexă și mărește termenele procedurale.

Astfel, dacă inițial erau numai patru categorii de preemptori – coproprietarii, arendașii, proprietarii vecini și statul român, acum apar și tinerii fermieri (de până în 40 de ani), Academia de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șisești» și unitțile de cercetare – dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, dar și persoane fizice cu domiciliul/ reședința situat/situateă în unitățile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativ-teritoriale vecine.

De asemenea, vânzarea nu va mai fi liberă, ci va putea să fie făcută în termen de 30 de zile, numai de către persoane fizice sau juridice, care se ocupă de agircultură și au domiciliul sau reședința în România în ultimii 5 ani. De altfel, dacă înainte, în termen de o zi lucrătoare de la data înregistrării ofertei de vânzare, primăria are obligeția să afișeze timp de 30 de zile oferta de vânzare la sediul său și pe pagina de internet a acesteia.