Toni Pera, director general, Isopan Est: Noua logică economică a construcțiilor industriale

În construcțiile industriale și logistice, prețul pe metru pătrat a fost mult timp principalul criteriu de decizie. Într-o piață dominată de presiunea bugetelor și a termenelor de livrare, acest indicator a părut suficient pentru a evalua eficiența unui proiect. Astăzi însă, contextul economic și energetic arată tot mai clar limitele acestei abordări.

Creșterea costurilor cu energia și integrarea criteriilor ESG în strategiile de investiții mută discuția de la costul inițial către costul total pe durata de viață a clădirii. Documentul strategic „Construction Transition Pathway”, publicat de Comisia Europeană în 2024, subliniază explicit că viitorul sectorului construcțiilor este legat de eficiență energetică, durabilitate și evaluarea performanței pe întreg ciclul de viață al activelor. Accentul nu mai este pus doar pe faza de execuție, ci pe exploatare și impact pe termen lung.

În practică, cea mai mare parte a costurilor asociate unei clădiri apar după finalizarea construcției. Consumul de energie, mentenanța și adaptările necesare în exploatare ajung să cântărească mai mult decât investiția inițială. În cazul spațiilor industriale și logistice, unde suprafețele sunt extinse și utilizarea intensivă, aceste costuri recurente influențează direct marja operațională și predictibilitatea financiară.

Această schimbare de perspectivă este vizibilă și în analizele de piață. Potrivit raportului „European Real Estate Market Outlook 2026 – Logistics”, publicat de CBRE, cererea pentru spații logistice moderne rămâne solidă, însă criteriile de selecție se rafinează. Investitorii favorizează tot mai clar clădirile eficiente energetic, adaptabile și pregătite pentru cerințe viitoare. În același timp, activele care nu țin pasul cu standardele actuale de performanță riscă o depreciere accelerată. În acest context, eficiența energetică devine un element care influențează direct evaluarea și atractivitatea activelor.

Energia a devenit, astfel, un factor economic decisiv. Într-un mediu volatil, marcat de fluctuații ale costurilor și de presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare, stabilitatea bugetelor operaționale devine un avantaj competitiv. Soluțiile constructive care reduc pierderile de energie și optimizează performanța clădirii contribuie la diminuarea riscurilor pe termen lung.

În paralel, criteriile ESG nu mai reprezintă doar un indicator reputațional. Ele influențează accesul la finanțare, condițiile de creditare și apetitul investitorilor. Integrarea documentațiilor de mediu bazate pe evaluarea ciclului de viață și adoptarea unor standarde de performanță devin parte din logica financiară a proiectelor, nu doar din strategia de comunicare. Diferențele majore de cost nu se mai văd exclusiv în faza de construcție, ci în exploatare. De aceea, tot mai multe proiecte sunt analizate prin prisma metodei de calcul Total Cost of Ownership. Deciziile privind soluțiile constructive influențează consumul energetic, stabilitatea microclimatului interior și frecvența intervențiilor ulterioare, cu impact direct asupra costurilor pe termen lung.

Piața construcțiilor industriale și logistice intră într-o etapă de maturizare. Investițiile în eficiență vor continua să crească, însă avantajul competitiv nu va mai aparține automat celor care construiesc mai ieftin, ci celor care construiesc mai inteligent și mai predictibil.

Prețul pe metru pătrat rămâne un indicator relevant, dar nu mai este suficient pentru a defini valoarea unui proiect. Noua logică economică a construcțiilor industriale este una a performanței în exploatare, a conformării și a capacității activelor de a-și păstra valoarea într-un mediu în continuă schimbare.