În timp ce impune antreprenorilor termene dure pentru adoptarea eFactura și a altor „e-sisteme”, Guvernul Ciolacu s-a împotmolit în deblocarea celor 350 mil. euro din PNRR pentru digitalizarea IMM-urilor, cu mai puțin de 200 de contracte semnate din aproape 4.000 de proiecte declarate până acum câștigătoare. „Ei de ce nu depun eforturi?”

Programul de digitalizare al IMM-urilor cu fonduri de 350 mil. euro din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care ar fi trebuit să sprijine antreprenorii să adopte instrumente tech care să-i facă mai eficienți și mai competitivi oferindu-le granturi între 20.000 de euro și 100.000 de euro / companie, ajutând astfel și România să nu mai fie codașa Uniunii Europene în materie de utilizare a tehnologiei, are întârzieri uriașe în implementare imputabile exclusiv Guvernului (Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene) – cu efecte negative nu doar pentru companiile care nu pot începe implementarea noilor soluții de IT ci și pentru furnizorii de echipamente, software și servicii de IT care mizau pe banii europeni.

„În cadrul acestui apel s-au depus cu 30% mai multe proiecte decât au fost anticipate și asta arată faptul că multe dintre IMM-uri se bazează pe această oportunitate pentru adoptarea tehnologiilor digitale, atât de importante pentru competitivitatea și sustenabilitatea afacerilor. Nu putem spune că apelul este blocat, însă întârzierile afectează cu siguranță implementarea proiectelor firmelor mici și mijlocii și mulți dintre acești antreprenori trebuie să își regândească planurile pentru perioada următoare. Este necesară o accelerare a procesului de evaluare pentru că supraviețuirea multor dintre aceste afaceri depinde de rezultatul acestor proiecte”, punctează Bianca Muntean, cofondator și coordonator al Transilvania Digital Innovation Hub și cofondator și CEO al Transilvania IT Cluster.

Programul, la care au aplicat peste 7.000 de companii până la finele lunii iunie 2023, prevede acordarea de granturi între 20.000 de euro și 100.000 de euro per companie, cu o cofinanțare din partea companiei. Calendarul anunțat de autorități prevedea finalizarea procesului de anunțare a câștigătorilor și de semnare a contractelor până la 15 noiembrie 2023. În iulie 2024 Guvernul Ciolacu, prin ministerul de resort, a anunțat doar 3.600 de câștigători din cei aproximativ 5.000 posibili, și a semnat doar aproximativ 100 de contracte cu câștigătorii, conform datelor transmise ZF de minister. (Mai multe detalii despre ce spune ministerul, în acest articol – În ritm de melc cu digitalizarea firmelor non-IT. „Ce era valabil acum un an de zile când s-au depus proiectele este foarte posibil să nu mai fie valabil azi“)

Această situație se traduce prin faptul că doar cele aproximativ 100 de firme care au semnat documentele pot începe implementarea, pentru ca în viitor să poată cere granturile acordate din PNRR. Restul de circa 3.500 de firme așteaptă vești de la minister, iar celelalte 3.500 de companii care nici măcar nu știu dacă au sau nu un proiect câștigător au în față o așteptare și mai lungă.

Ce tip de proiecte de digitalizare ar trebui să fie sprijinite cu aceste granturi? Diana Stîngă, manager de resurse umane și comunicare al Darcom Energy, o companie cu afaceri anuale de 100 mil. lei care implementează sisteme fotovoltaice, a relatat pentru ZF că firma a observat tendința din piață de a adopta instrumente de digitalizare ale operațiunilor și atunci a început să exploreze ce instrumente ar putea adopta. Darcom Energy a apelat la Softlead – o companie care a dezvoltat un marketplace prin care ajută firmele să identifice softul potrivit, pentru a simplifica acest proces.

„Am lucrat cu Softlead exact pe partea aceasta, să identificăm instrumente IT care să ne automatizeze lucrurile sau să le verifice mai bine să nu mai fie greșeli, erori umane  și să vină în sprijinul echipei. Aceste soluții nu sunt tocmai accesibile din punct de vedere financiar mai ales pentru companii mici care nu au bugete, așa că în momentul când am auzit că apare programul acesta,  a fost ceva care s-a pliat foarte mult pe nevoia noastră”.
Alături de SoftLead compania a făcut un plan de implementare a unor soluții digitale care să ajute echipa de vănzări să aibă rezultate mai bune.

„Pe site totul este mai rapid, pentru că unele lucruri se pot realiza automat, integrând și zona aceasta de inteligență artificială. Am văzut că posibilitățile sunt infinite – doar bani să ai și să știi ce să le ceri oamenilor din zona asta IT, pentru că tehnologia s-a dezvoltat fantastic. Lucruri care le făceai înainte în zile acum se întâmplă în minute. Am făcut un plan cu Softlead, cu idei foarte bune cu care ei au venit și au completat cerințele formulate de noi. Soluțiile IT vin să suplinească și nevoia de personal. Pentru că, ușurând munca, chiar dacă îți crește activitatea, te descurci cu aceeași echipă”.

Compania urmează să primească un grant de 50.000 de euro pentru proiect, a spus Diana Stîngă.

„Ne-ar ajuta și ca produs de țară pentru că sunt companii mari care vin aici mult mai bine pregătite în zona asta, sunt multinaționale, și n-ai nicio șansă în fața lor”

„Noi urmează să primim 50.000 de euro și ce ne dorim este o platformă de asistență pentru clienții noștri, care sunt revânzători – fie instalatori, fie proiectanți care nu își permit din punct de vedere al timpului sau al logisticii sau al banilor să aibă un departament care face lucrul ăsta.

Și atunci ei vor intra pe această platformă, își scriu cerințele,  care se transformă într-o ofertă în care ei văd odată costurile echipamentelor – cu cât le-ar cumpăra de la noi, dar și o ofertă personalizată, pe care el să o poată transmite direct clientului. Iar aceste instrumente se vor cu soluțiile pe care deja le-am implementat, ce am făcut în prima parte. Astfel că aproape instantaneu când se confirmă acceptarea ofertei, se merge pe rezervarea stocului de produse, se estimează data de livrare – totul pentru a scurta  timpul de implementare, timpul de răspuns, adică să avem un client mai mulțumit. Lucrurile se vor mișca mult mai repede adică un proces de contractare care de obicei dura și două săptămâni se va întâmpla instantaneu. În primul rând se elimină timpii morți și greșelile, pentru că toate datele sunt interconectate. Soluția conține și niște instrumente care sugerează ce echipamente ar fi mai potrivite în unele situații – de exemplu mesaje de tipul pentru aceste panouri ar fi mai bună această structură de montaj. Adică soluția cumva vine și în direcția de a ne ajuta să facem lucrurile mai bine”, a explicat Diana Stîngă.

Acesta este planul, doar că lucrurile sunt blocate. „Îți vine să te apuci de proiect, pentru că acum dacă am văzut și ce rezultate sunt și ce ar însemna să îl avem, îți vine să investești tu. Aceste întârzieri ne țin pe loc.  Pe de-o parte ne-ar ajuta și ca produs de țară pentru că sunt companii mari care vin aici mult mai bine pregătite în zona asta, sunt multinaționale, și n-ai nicio șansă în fața lor. Dacă ar fost fondurile disponibile și s-ar fi mișcat lucrurile deja am fi implementat soluția și  lucrurile s-ar fi și văzut în activitatea noastră”, punctează reprezentantul Darcom Energy.

Etapa de depunere a proiectului s-a derulat fără probleme, asta și pentru că firma a apelat la un consultant. „Am avut un consultant, consider că doar dacă ai ceva pregătire juridică sau experiență în domeniu, cu mai multe proiecte, te descurci ca să fii în regulă.”

În ce privește comunicarea cu ministerul, aceasta e definită de … pauze. „A fost o pauză de comunicare și apoi acum două luni de zile ni s-au solicitat niște documente noi, să demonstrăm că suntem la zi cu toate taxele. De la acea comunicare au mai trecut încă două luni după care ne-au spus că este în regulă și că mergem mai departe. Asta s-a întâmplat la începutul sau jumătatea lui iunie, deci a mai trecut încă o lună.  Distanțele între pașii aceștia sunt foarte mari”, a adăugat Diana Stîngă.

„Durează mult, dar de ce durează așa mult? Că nu are niciun sens. Banii sunt acolo.”

Aceste pauze amână momentul implementării și al primirii banilor. „Banii se primesc pe măsură ce se demarează proiectul. Ei nu ne-au dat ok-ul să demarăm proiectul”, adaugă Diana Stîngă.
În acest context ar fi mai bine ca autoritățile să anunțe din start termene realiste, pentru ca antreprenorii să nu irosească timp și să aloce resurse în direcții care nu produc nimic sau cu mult mai târziu decât ar fi trebuit.
Întârzierea uriașă a programului și lipsa unor perspective clare intră într-un contrast puternic cu termenele adesea draconice impuse de același Guvern Ciolacu antreprenorilor pentru a adopta noi instrumente digitale pentru a transmite statului date și documente despre activitatea lor.

„Durează mult, dar de ce durează așa mult? Că nu are niciun sens. Banii sunt acolo. (…) Pentru noi a fost un efort și e-factura, și am depus tot ce s-a cerut, nu înțeleg de ce nu se întâmplă lucrul acesta și mai departe”, punctează Diana Stîngă.
Un alt antreprenor aflat într-o situație asemănătoare, care a fost declarat câștigător dar nu are încă vești despre semnarea contractului, consideră revoltătoare situația. „Pe de o parte ei vin cu eFactura, eTransport, eTVA și altele – impun niște termene draconice, te lasă pe tine să testezi cu furnizorii soluția, să le psui tu ce merge și ce nu merge, riști niște amenzi uriașe dacă nu depui o hârtie, iar pe de alta, ei pur și simplu întârzie, nu livrează, și nu se întâmplă nimic, lucrurile curg de la sine, cum se poate, dacă e vorba de stat nu mai contează nimic, nu sunt termene dure, nu sunt sancțiuni, se ridică din umeri. Diferența de abordare este revoltătoare. Ei de ce nu depun eforturi?”, spune antreprenorul, care nu a dorit să-i fie menționat numele în cadrul articolului.

„A fost cel mai puțin rentabil program de finanțare din ultimii ani, atât pentru beneficiar cât și pentru consultant”

Critici au venit și de la alți antreprenori contactați de ZF pentru a comenta situația. „În calitate de Owner al firmei de consultanță InAfaceri.ro, dar și în calitate de președinte al asociației “Etica în Consultanță Fonduri Europene” pot să declar că a fost cel mai puțin rentabil program de finanțare din ultimii ani, atât pentru beneficiar cât și pentru consultant. Programul a fost de natură complexă atât în ceea ce privește elaborarea și depunerea, cât și implementarea proiectelor, suma accesată nerambursabilă pentru microîntreprinderi fiind de maxim 30.000 euro. Problema cea mai mare o reprezintă întârzierea exagerat de mare a evaluării și mai ales semnarea contractelor de finanțare a proiectelor; a trecut peste un an de la depunere și încă nu avem finalizarea evaluării proiectelor. În concluzie, un program destinat digitalizării companiilor nu este deloc digitalizat și are un management extrem de deficitar”, a spus pentru ZF și Alin Meteșan, CEO & Cofondator, InAfaceri.ro.

“Companiile IT care ar fi trebuit să beneficieze de pe urma acestor proiecte prin furnizarea de soluții digitale, resimt deja presiuni economice”

Întârzierile programului au un efect negativ în mai multe direcții a spus pentru ZF și Andrei Dumitrașcu, cofondator al Softlead. “Într-un context în care companiile au nevoie de digitalizare pentru a-și optimiza procesele și pentru a eficientiza costurile, iar furnizorii de tehnologie anunță restructurări, se pare că elementul comun care ar putea rezolva problema în ambele direcții este dat de fondurile europene. Mai exact, Programul pentru Digitalizarea IMM-urilor, care ar fi trebuit să susțină peste 5.000 de proiecte de digitalizare, dar care este blocat chiar și la un an de la finalizarea depunerii proiectelor. Din perspectiva companiilor care au pus digitalizarea în rândul priorităților pentru anii 2023 – 2024, efectele sunt vizibile: unele aleg în continuare să opereze manual anumite activități, altele au ales să își finanțeze singure achizițiile software, în timp ce alte entități privesc în continuare cu scepticism fondurile europene. Ca parte dintr-un ecosistem direct implicat în acest subiect, cred că trebuie să începem să vorbim mai mult despre soluțiile reale pentru care poate opta o companie care vrea și care are aproape toate resursele necesare unei digitalizări sănătoase”.

Dumitrașcu a fost chiar și mai direct într-un mesaj publicat pe rețeaua LinkedIN, despre același subiect: “Această stagnare afectează negativ competitivitatea și inovația în sectorul IMM-urilor, care se bazează pe adoptarea tehnologiilor moderne pentru a rămâne relevante pe piață și a putea scădea costurile. Totodată, companiile IT care ar fi trebuit să beneficieze de pe urma acestor proiecte prin furnizarea de soluții digitale, resimt deja presiuni economice. Întârzierile însemnate blochează dezvoltarea de proiecte noi, afectând astfel stabilitatea și creșterea industriei IT într-o perioadă deja dificilă. Întârzierile semnificative au dus la o scădere a încrederii companiilor în accesarea fondurilor europene, ceea ce poate duce la o absorbție mai mică și, implicit, la ratarea unor oportunități de dezvoltare.”

Întârzierea programului pune în pericol și eforturile României de a urca de pe ultimul din indicele economiei și societății digitale (DESI) realizat de Uniunea Europeană. Rapoartele UE privind acest subiect recomandă de altel României să accelereze acțiunile privind digitalizarea afacerilor.