În timp ce Grecia a ajuns a cincea țară din Europa în funcție de dimensiunea PPA-urilor semnate anul trecut, România este aproape blocată. De ce nu se încheie astfel de contracte care ar debloca investițiile?

♦ Dezvoltatorii de proiecte de energie verde visează la contracte pe termen lung, așa-numitele green PPA-uri (power purchasing agreements) care le-ar facilita accesul la finanțare, dar problema este că în acest moment cumpărătorii nu se înghesuie să intre în contracte cu prețuri fixate pe ani de zile, când piața se duce în jos și nimeni nu știe ce se va întâmpla în 2025. Dar în acest timp, alte state au făcut un an istoric din 2023 în ceea ce privește dimensiunea PPA-urilor semnate, o surpriză majoră fiind Grecia, din nou.

Anul trecut, România a semnat doar trei PPA-uri (power purchasing agreements), cu o capacitate de 77 MW, infimă față de capacitățile care s-au semnat la nivel european, arată datele prezentate de compania Pexapark, platformă de consultanță în domeniul contractării de energie verde, în cadrul celei de-a doua ediții a conferinței Romanian Green PPA. La nivel european, piața de PPA-uri a ajuns la un nivel istoric anul trecut, cu contracte semnate pentru o capacitate de 16,2 GW (16.200 MW), în creștere cu 41% față de 2022. Că număr de tranzacții, piața europeană a PPA-urilor a ajuns la 272 de acorduri, mult peste nivelul de 164 de tranzacții din 2022. Spania, Germania și Italia sunt cele mai active piețe pentru semnarea de green PPA-uri, nicio surpriză aici, dar ceea ce este de remarcat este ascensiunea Greciei care a reușit să bifeze contracte de 950 MW în 2023. Cu acest nivel, mult peste cei 77 MW ai României, Grecia a devenit a cincea cea mai mare piață pentru PPA-uri anul trecut. De altfel, Grecia a intrat anul trecut în topul primelor 10 țări la nivelul UE în ceea ce privește dimensiunea proiectelor solare instalate, cu o capacitate de 1,6 GW, după cum arată o analiză a SolarPower Europe.

„Piața PPA-urilor din România este abia la începutul dezvoltării sale“, a precizat Alex McGregor, senior analyst PPA markets, Pexapark, în cadrul conferinței Romanian Green PPA. „Interesul din partea dezvoltatorilor este ridicat, dar pe partea de preluare a energiei opțiunile sunt încă limitate în comparație cu alte piețe.“

Potrivit acestuia, din partea corporate apetitul pentru semnarea unor astfel de contracte este în creștere, dar este concen­trat mai ales în zona de multinaționale care au experiențe similare în alte piețe.

Dar mai sunt câțiva factori care deocamdată fac posibilitatea unui PPA puțin atractivă, unul dintre aceștia fiind chiar schema de Contracte pentru Diferență (CfD), care cel mai probabil va deveni complet funcțională anul viitor. Prin schema de CfD-uri, statul speră să impulsioneze dezvoltarea a 2.000 MW în proiecte de energie solară și eoliană prin garantarea către investitori a unui preț timp de 15 ani.

Revenind la piața de PPA-uri din România, una dintre cele mai importante în­țe­legeri a fost semnată în vara anului tre­cut. Astfel, Ursus Breweries, parte a gru­pului Asahi Europe & International (AEI), a semnat un acord de achiziție de energie electrică (virtual power purchase agreement, VPPA) pe mai mulți ani cu furnizorul austriac de energie regenerabilă Enery, în baza căruia producătorul de bere va folosi energia produsă de un nou parc fotovoltaic de 50 MW din România. Acordul susține strategia grupului japonez Asahi de a fi o companie neutră din punctul de vedere al emi­siilor de dioxid de carbon în toate fa­bricile de bere europene până în 2030 și este una dintre puținele înțelegeri de acest tip semnată pe piața locală.

ENGIE la rândul său a semnat un contract cu Orange, tot anul trecut.

„Proiectul încheiat între Orange România și ENGIE s-a materializat prin semnarea unui acord vPPA de furnizare a energiei electrice din surse 100% regenerabile. Prin acest contract, semnat pe o perioadă de 6 ani, Orange România, va acoperi 30 GWh din necesarul anual de energie electrică cu energie verde provenită din tehnologie solară. Prin utilizarea energiei verzi în scopuri de business, partenerul nostru își va reduce semnificativ amprenta de carbon, iar până în anul 2040 își va atinge obiectivul de neutralitate din punct de vedere al emisiilor de carbon“, se arată pe site-ul ENGIE. Potrivit aceleiași surse, contractele de tip PPA (Power Purchase Agreement) reprezintă acorduri pe termen lung pentru furnizarea energiei electrice din surse regenerabile, fiind o soluție ideală pentru companiile care își doresc o mai bună predictibilitate a costurilor la energie, dar și siguranța aprovizionării cu volumele necesare bunei funcționări a activităților. Prin semnarea unui astfel de contract, consumatorul obține două beneficii principale: predictibilitatea costurilor cu energia electrică pe o perioadă mai lungă de timp și gestionarea riscurilor asociate volatilității prețului. În majoritatea acordurilor PPA se stabilește un preț fix sau indexat pentru întreaga perioadă contractuală, ceea ce, cumulat cu garanția furnizării volumelor necesare, oferă companiilor, în special celor cu un consum ridicat, un nivel scăzut al riscului asociat alimentării cu electricitate.

Care sunt principalele tipuri de PPA-uri

1. On-site PPA – implică instalarea sistemelor de producție a energiei regenerabile la sediul clientului (de exemplu, panouri solare), iar operatorul de energie se ocupă de întregul proces de proiectare, instalare și monitorizare a funcționării echipamentelor.

2. Off-site PPA – presupune că un consumator sau o organizație achiziționează energie electrică produsă de o sursă externă (de exemplu, parcuri solare, eoliene) și nu direct pe terenul sau clădirea sa.

3. VPPA (Virtual Power Purchase Agreement) – acest tip de contract se adresează clienților care nu au suficient spațiu pentru a instala capacități de producție a energiei verzi. În acest caz, energia electrică nu este achiziționată de la o sursă fizică și nu este livrată direct la locația consumatorului. În schimb, energia electrică și certificatele de energie regenerabilă (REC – renewable energy certificates) sunt tratate ca active virtuale și pot fi cumpărate sau vândute pe piața energetică.      

Sursa: ENGIE România.