În timp ce la București guvernul Ciolacu este fugărit de fermieri și transportatori, la Viena directorul Trezoreriei statului era fugărit de investitorii și bancherii străini pentru a vinde euroobligațiuni ale României, cât mai repede și cât mai multe, având în vedere că toată lumea vrea să împrumute România

De mai bine de 20 de ani urmăresc, fie de la distanță, fie de la fața locului, conferința Euromoney de la Viena, cel mai important eveniment pentru investitorii din Europa Centrală și de Est.

Dacă cei mai puternici oameni ai lumii sunt prezenți la începutul anului la conferința economică de la Davos, cei care sunt interesați de Europa Centrala si de Est trebuie să fie prezenți la Viena. Anul acesta, dacă am înțeles bine, a fost cea mai mare prezență din toată istoria conferinței.

Erste, Unicredit și Raiffeisen sunt cele mai importante bănci din regiune iar multe țări și companii depind de finațarea acestora.

Deși în regiune este războiul din Ucraina, deși americanii au oprit ajutorul militar, deși amenințările că rușii vor câștiga războiul sunt prezente în fiecare zi, acest lucru nu prea a fost pe agenda discuțiilor, cel puțin publice,  toți bancherii, toți administratorii de portofolii, toți manageri de fonduri private, toți analiștii și-au îndreptat atenția către oportunitățile din zonă, către revenirea economiei.

Nici perspectiva creșterii euroscepticismului în rândul alegătorilor, nici creșterea populismului în regiune nu a avut darul de a mișca încrederea investitorilor, cel puțin la începutul anului.  Deja sunt incluse în preț așteptatele mișcări politice care vor rezulta în urma alegerilor europarlamentare din vară, unde euroscepticii și populiștii sunt așteptați să câștige teren.

Analiștii pun deja în rapoartele lor aceste mișcări politice, care, însă, vor fi temperate, cel puțin în cazul României în alegerile parlamentare și prezidențiale, acolo unde forțele politice democratice care susțin NATO și UE sunt așteptate să câștige si să mențină stabilitatea politică.

De asemenea, este un dat faptul că guvernele vor arunca cu bani în acest an electoral 2024, că nu se va mai ține cont de deficitele bugetare și că, inevitabil, după alegeri, în 2025 și 2026 vor urma corecții fiscale.

Chiar dacă figurează în fruntea listei țărilor din regiune cu un deficit bugetar de 6% din PIB, cel mai mare, părerea analiștilor și investitorilor despre România este extrem de pozitivă și prin prisma rezultatelor economice care nu sunt proaste și prin prisma comparației cu alte țări din regiune, România fiind considerată o țară, care din punct de vedere politic, este stabilă și nu crează probleme, mai ales în contextul războiului din Ucraina. România este comparată din punct de vedere politic cu Ungaria și Polonia.

Raportul analiștilor Unicredit despre regiune, aici intrând și România, este pozitiv: inflația scade, urmează scăderea dobânzilor, creditarea își revine, crește absorbția fondurilor europene, cresc investițiile străine, vor crește investițile companiilor locale, cresc salariile, care intră într-un teritoriu real pozitiv odată cu scăderea inflației, optimismul consumatorilor își revine, crește consumul, crește economia.

Cel puțin în cazul României, raportul Unicredit indică o creștere economică care se apropie de 3% pentru acest an.

De partea cealaltă, chiar dacă deficitele bugetare vor crește, pentru că este an electoral, acest lucru nu va crea probleme, mai ales că există surse de finanțare din plin pentru acoperirea acestor deficite.

Rămâne o problemă, însă, revenirea cererii externe din zona euro din cauza Germaniei, acolo unde cea mai mare economie europeană continuă să sufere din cauza Chinei și a implicațiilor războiului din Ucraina, având în vedere că nemții și-au pierdut piața rusească și resursele ieftine de materii prime.

Conform raportului Unicredit, dintre toate țările din Europa Centrală și de Est, industria din România are cea mai mare corelație cu industria germană. De altfel anul trecut, industria din România a tras creșterea economică în jos, scăderea de 5% a industriei fiind acoperită parțial de lucrările publice de infrastructură.

Războiul din Ucraina este inclus în preț. Nimeni nu știe când se va opri și cum va arăta pacea, dar toată lumea încearcă să discute despre perioada de reconstrucție. Vorba lui Dan Bucșa, economistul șef al Unicredit pentru Europa Centrală și de Est, noi vorbim despre Ucraina ce va fi în 2027, mai ales în contextul aderării acestei țări la Uniunea Europeană, dar nu vorbim cum să ajutăm Ucraina acum.

Oricum sfârșitul războiului din Ucraina trebuie să pornească de la garanțiile de securitate pe care trebuie să le obțină Ucraina, iar acestea pot fi acordate numai de americani, pentru că orice alte garanții nu sunt credibile, a spus într-un panel Julia Worz, directorul departamentului pentru zona centrală, de est și sud-est din Europa din cadrul Băncii Naționale a Austriei.

Până se va termina războiul din Ucraina, constatarea este că investitorii din Europa Centrala si de Est au bani, mai ales investitorii de portofoliu, se uită în dreapta și în stânga unde să îi plaseze, această zonă nu mai este considerată o zonă săracă, ci dimpotrivă – daca cei din vest și-au epuizat resursele financiare, consumatorii din est încă au rezerve, iar România nu stă deloc rău.

În timp ce la București guvernul Ciolacu, miniștrii erau fugăriți de fermieri și transportatori, la Viena, Ștefan Nanu, directorul Trezoreriei statului și principalul om de discuție al Ministerului de Finanțe cu piețele externe, era “fugărit” de către investitori și băncile străine să le ia banii, adică Ministerul Finanțelor să se împrumute pentru finanțarea deficitului bugetar din acest an și pentru reeșalonarea datoriilor care ajung la scadență, cât mai repede și cât mai mult.

Necesarul de finanțare pentru acest an, anunțat de Ministerul Finanțelor, este de 180 de miliarde de lei (în lei și valută), față de 210 miliarde de lei cât a fost anul trecut. În euro, Ministerul Finanțelor are în plan să iasă cu obligațiuni în euro, dolari sau chiar yeni, în valoare de 8-10 miliarde de euro.

Din cauza/datorită creșterii exponențiale a deficitului bugetar din 2020 încoace și implicit, a cresterii necesarului de finantare, România a ajuns cel mai important jucător pe piața obligațiunilor în euro din regiune, depășind chiar Polonia la nivelul stocului de datorie publică în euro.

Așa că România este și trebuie să fie în toate portofoliile de investiții de titluri de stat ale fondurilor străine și ca atare aceste au nevoie continuă de “marfă”.

Bineînțeles că România este căutată pentru că plătește cele mai mari dobanzi la euro din regiune din cauza creșterii deficitului bugetar și a deficitului de cont curent.

Însă, cererea mare pentru titlurile de stat românești, atât cele în euro, cât și cele în lei, din ultima perioadă, a dus la scăderea randamentelor (dobânda efectiva de tranzacționare) prea mult într-un termen foarte scurt, ceea ce reduce marja ulterioară de scădere, după cum constata un investitor de portofoliu cu expunere pe eurobondurile României.

Chiar și în aceste condiții de scădere de dobândă și de randament, bancherii și investitorii străini cer Ministerului de Finante de la noi să vândă cât mai repede obligațiuni pentru a prinde dobânzi mai bune înainte ca ele să scadă când se va da semnalul scăderii globale a dobânzilor de către marile banci centrale ale lumii, FED din America și Banca Centrală Europeană.

Este bine că începem anul cu o perceptie pozitiva a analistilor și investitorilor despre România, dar vorba lui Ștefan Nanu trebuie să facem și noi ceva, să ținem deficitul bugetar, cât de cât sub control și să avem creștere economică, o condiție pe care agentiile de rating și analiștii o pun în fruntea listei.