Tigrisorii baltici

Dintre tarile care au aderat la Uniunea Europeana in anul 2004, Estonia si Letonia au reusit sa se detaseze de pluton. Anul trecut acestea au avut o crestere economica de 11,6%, respectiv 10,9%, iar in ultimii sase ani au reusit sa-si dubleze nivelul de trai.

Estonia este prima tara din fostul bloc sovietic unde alegerile ar putea fi castigate de un politician care promite reducerea ritmului de crestere economica, apreciat drept periculos de inalt. Liderul opozitiei, Mart Laar, cel ce a introdus cota unica in anul 1994 si militeaza pentru reducerea ritmului de crestere economica, a adoptat sloganul „Banii nu aduc fericirea“: aluzia este la faptul ca o parte importanta din cresterea economica este fragila, fiind sustinuta de gradul ridicat de indatorare a populatiei.

Succesul acestor tari este rezultatul unor politici bune, dar si al norocului, scrie The Economist. Ambele tari sunt stabile, au un mediu de afaceri prietenos, au introdus cota unica de impozitare, au guverne necorupte, bugete echilibrate si monede stabile. Estonia este pe primul loc in Europa la investitiile straine atrase pe cap de locuitor. Andres Lipstok, guvernatorul bancii centrale a Estoniei, spune ca un motiv al reusitei il reprezinta si sistemul bancar detinut in proportie de 99% de actionari din strainatate. In Letonia, procentul este de 80%. Capitalul adus de grupurile bancare straine a permis un ritm impresionant de crestere a creditarii. De exemplu, in luna octombrie, valoarea creditelor ipotecare din Letonia a crescut cu 90% fata de octombrie 2005, iar imprumuturile prin carduri de credit s-au dublat.

Partea mai proasta e ca, desi salariile cresc constant, aceste tari se confrunta cu o criza de forta de munca. Dupa aderare, numai din Letonia au plecat peste 100.000 de persoane la munca in strainatate. Presedintele Letoniei, Vaira Vike-Freiberga, ea insasi un emigrant revenit, considera ca oamenii nu au plecat doar din cauza banilor, sustinand ca in strainatate sefii si colegii lor ii trateaza cu mai mult respect decat acasa si ca serviciile publice, de sanatate ori de transport, ar fi de o calitate mai buna. Pana acum, cresterea de productivitate a mascat restrangerea pietei muncii, insa de-acum lucrurile vor deveni mai vizibile: economia va trebui sa se orienteze spre ramuri cu valoare adaugata mare, ceea ce va face necesara o politica liberala a emigratiei, cel putin pentru lucratorii straini cu calificare inalta, si o restructurare a sistemului invechit de educatie. Deocamdata insa, nici in Estonia, nici in Letonia guvernele nu par sa aiba vreun apetit pentru reforma.