Test de maturitate. Cum arată energia României fără centrala de la Cernavodă și de ce deși exportăm în unele intervale iar energia verde domină mixul energetic, tot avem cel mai mare preț spot din Europa?

♦ Pe 4 mai, Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă s-a deconectat de sistemul energetic național, iar pe 10 mai și Unitatea 1 s-a decuplat, astfel că România funcționează de atunci cu zero MWh de energie nucleară ♦ În mod normal, Cernavodă asigură 20% din energia României, o energie în bandă, ieftină, esențială pentru consumul intern ♦ Acum, în mijlocul zilei, energia solară ajunge la un masiv 40% din producția de energie, iar în ciuda opririi totale a centralei de la Cernavodă, România exportă. Dar și așa prețul spot local este cel mai mare din Europa ♦ Pe vârfurile de consum, când soarele nu bate, România recurge iar la importuri, iar acest lucru se plătește scump ♦ Aceste zile arată că investițiile în energie verde sunt necesare, dezvoltarea sistemului trebuie să includă stocarea, dar că România are nevoie și de surse noi în bandă.

Ieri, în jurul prânzului, mixul energetic local arăta așa cum în urmă cu câțiva ani ar fi fost imposibil de imaginat. Solarul era la 40% din producția de energie, hidro asigura 27%, iar eolianul era la 9%. Cărbunii și gazul erau numai la 25%, iar împreună cu verzii asigurau producția de energie a României, peste consum, astfel că la acel moment România putea exporta.

Ce arată însă statisticile de preț? Ieri, piața spot din România avea o medie de 121 de euro/MWh, doar Elveția având un preț de 122 de euro/MWh. De ce? Dimineața importam masiv, peste 1.400 MW, exact cât are centrala oprită de la Cernavodă, iar importurile pe vârf de consum se plătesc premium.

Deși din punct de vedere operațional, sistemul încă rezistă, este clar că România are nevoie de investiții în producția de energie, din toate sursele, și de stocare. Până la a ajunge la minunea spaniolă, la care acum toată Europa se închină, mai sunt multe miliarde de investit.

„Stocarea rezolvă doar o parte a problemei: când există energie solară sau vânt și o înmagazinează. Iarna și în zilele fără soare sau vânt, bateriile singure nu produc energie, vor fi în rezervă“, spune Teofil Mureșan, fondator și președinte al consiliului de administrație al E-INFRA, unul dintre cele mai puternice grupuri antreprenoriale ocale.

Când vine vorba de schimbările pe care le poate produce energia verde în prețul energiei, cel mai popular exemplu este cel al Spaniei, care datorită energiei solare a devenit anul acesta cea mai ieftină piață de energie din Europa.

„Acum douăzeci și cinci de ani, o treime din energia electrică a Spaniei provenea din cărbune. Astăzi, cărbunele a dispărut efectiv. Gazul, care a cunoscut o creștere rapidă în anii 2000 ca înlocuitor, a atins un vârf de peste 30% din producție la sfârșitul anilor 2000 și, de atunci, a fost redus la aproximativ 19%. Energia nucleară s-a menținut constantă în jur de 19%, energia hidroelectrică și bioenergia împreună în jur de 14%, iar capacitatea rămasă a fost completată în mod constant de energia eoliană și solară“, scrie Jan Rosenow, profesor de politică energetică și climatică la Universitatea Oxford. Un alt lucru extrem de important este că Spania este exportatoare de energie, deci se bazează în puține intervale pe gaz să închidă piața, de exemplu.

„Ceea ce s-a întâmplat în tăcere în Spania este faptul că gazul nu mai dictează prețul la fel de des. În 2022, gazul a reprezentat sursa marginală în aproximativ 55 % din totalul orelor. În 2024, procentul a scăzut la 27 %. În primele patru luni ale anului 2026, acesta se ridica la doar 9 %.“

Revenind la piața locală, sunt multe diferențe față de modelul spaniol, dar printre cele mai importante sunt mixul, așezat acum pe linia creșterii ponderii de energie verde, și faptul că România încă este importatoare. Și la fel ca modelul spaniol, este evident că sursele trebuie să fie diversificate astfel încât să se poată complete sau înlocui.

„Sursele stabile de producție energie electrică (bandă) care stau în rezervă când există energie regenerabilă, funcționează un număr de ore tot mai limitat și pot să se amortizeze în număr mai mic de ore pe an, doar în vârfuri și iarnă (ore fără regenerabile). Costurile cu amortizarea și costurile operaționale în orele stand by vor fi recuperate doar pe acele ore, mult mai puține“, mai spune Mureșan.

Potrivit acestuia, după boomul de acum cu bateriile se vor mai reduce probabil, cu aprox 2h, orele de funcționare a surselor în rezervă clasice.

„Inclusiv în nuclear care produce în bandă, trebuie să vândă în pierdere când avem energie ieftină din regenerabile, E obligat apoi să vândă scump în vârfuri în PZU sau nivelul de bandă că să recupereze pierderea. Consumul e variabil și de aici trebuie plecat în analiză producției, stocării și a investițiilor. Doar mix energetic hibrid, echilibrat și smart poate duce la energie continuă și ieftină“, a mai spus omul de afaceri.