TEST DE STRES BNR: Ce s-ar întâmpla dacă leul s-ar deprecia cu peste 20% în raport cu euro

Cel mai recent exercițiu de testare la stres a solvabilității efectuat de către BNR a acoperit o perioadă de doi ani, din trimestrul al treilea al acestui an până la jumătatea anului 2015 și a avut la bază un scenariu macroeconomic advers caracterizat de o depreciere puternică și persistentă a monedei naționale (peste 20% în raport cu moneda euro), pe fondul unei creșteri economice negative, al unei creșteri semnificative a costurilor de finanțare, al unui climat extern caracterizat de recesiune în zona euro, precum și de o depreciere graduală a monedei euro în raport cu dolarul american.

Datele sunt incluse în asupra Stabilității Financiare publicat luni de Banca Națională a României, a cărui formă finală a fost aprobată în ședința CA al BNR din 17 octombrie 2013, iar analizele au fost realizate folosind informațiile disponibile până la 10 octombrie 2013.

“Rezultatele exercițiului arată menținerea unui nivel adecvat al capitalului în condițiile scenariului, în pofida unei scăderi semnificative a indicatorului de solvabilitate. Astfel, la finele perioadei analizate, indicatorul de solvabilitate ar scădea cu aproape patru puncte procentuale (de la 14,7% în iunie 2013 la 10,8% în iunie 2015). În perioada analizată, ajustările de valoare pentru deprecierea activelor financiare ar crește cu aproximativ 27% în cazul expunerilor față de populație, respectiv cu aproximativ 31% în cazul expunerilor față de companii”, se menționează în raport.

Pe baza acestui scenariu, un număr restrâns de instituții de credit de talie mică (lipsite de impact sistemic) ar putea avea nevoie de creșterea dotărilor de capital.

“Aspectul poate fi explicat de structura actuală a portofoliului acestei categorii de instituții, cu o pondere în scădere față de anii anteriori a creditelor în totalul activelor purtătoare de dobândă. Incapacitatea generării unui profit operațional semnificativ (ca primă sursă de acoperire a pierderilor generate de deteriorarea calității activelor financiare) este principalul factor care explică rezultatele obținute în cazul acestor instituții de credit (ponderea cheltuielilor fixe în totalul cheltuielilor operaționale este semnificativ mai mare decât în cazul instituțiilor de credit de talie mare, ca urmare a economiilor de scală consemnate de cele din urmă)”, se explică în document.

Rezultatele testului nu țin cont de impactul pozitiv al majorării așteptate a fondurilor proprii luate în calcul pentru determinarea indicatorului de solvabilitate pe parcursul perioadei analizate, în urma eliminării graduale a filtrelor prudențiale.

Conform scenariului, probabilitățile de nerambursare considerate în cazul creditelor acordate companiilor nefinanciare, respectiv gospodăriilor populației, sunt comparabile cu cele consemnate istoric în cursul anului 2009, când s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al acestora.

Totodată, în cazul creditelor acordate pentru cumpărarea de locuințe, nivelul maxim considerat al ratei de nerambursare a fost de aproape 6%, valoare semnificativ mai ridicată decât cea consemnată istoric. Aspectul poate fi explicat de predominanța denominării în euro a acestei categorii de credite.

Potrivit BNR, principalele vulnerabilități ale sectorul bancar, respectiv nivelul important al creditelor neperformante în condițiile unei dinamici negative a creditării sectorului privat, precum și accelerarea procesului de dezintermediere financiară transfrontalieră rămân în limite gestionabile.

“Stabilitatea financiară s-a menținut robustă de la data raportului anterior (septembrie 2012). Menținerea stabilității financiare s-a realizat în condițiile persistenței provocărilor la adresa acesteia, manifestate pe fondul unui context internațional care a rămas dificil, chiar dacă balanța riscurilor a înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește evoluțiile macroeconomice interne”, se mai arată în raport.

Solvabilitatea, gradul de acoperire cu provizioane a riscurilor și lichiditatea s-au încadrat în niveluri adecvate, permițând sectorului bancar să facă față fără dificultăți majore unor eventuale evoluții nefavorabile de intensitate moderată.

Raportul notează că principalele provocări la adresa stabilității financiare pentru perioada următoare sunt reluarea creditării în condiții sustenabile, pe fondul continuării și chiar al intensificării procesului de dezintermediere financiară care se manifestă la nivel internațional, precum și gestionarea adecvată a calității activelor bancare, inclusiv prin asigurarea unui echilibru funcțional între costurile și beneficiile diverselor soluții de administrare a expunerilor neperformante.

“Finalizarea cu succes a acordului preventiv de finanțare încheiat cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, precum și semnarea unui nou acord similar care să asigure continuarea reformelor necesare consolidării macrostabilității interne și a sistemului financiar autohton contribuie la menținerea stabilității financiare”, se spune în raport.

Nivelul și calitatea fondurilor proprii din sistemul bancar s-au menținut în parametri corespunzători, respectiv rata de solvabilitate s-a menținut la un nivel adecvat (14,7% în iunie, peste valoarea minimă reglementată, de 8%), iar fondurile proprii sunt formate în proporție semnificativă din elemente de calitate bună și foarte bună (rata fondurilor proprii de nivel 1 fiind de 13,6% în iunie).

Totodată, BNR a decis păstrarea filtrelor prudențiale pentru calculul fondurilor proprii și al indicatorilor de prudență bancară pe parcursul acestui an, astfel că indicatorii de solvabilitate continuă să fie cu aproximativ patru puncte procentuale mai mari comparativ cu nivelurile raportate, urmând a se renunța gradual la aceste filtre în perioada implementării cerințelor suplimentare de capital aferente Basel III, între anii 2014 și 2017.

“Rezultatele exercițiului de testare la stres a solvabilității sectorului bancar, care acoperă perioada 2013 T3 – 2015 T2, relevă pe ansamblu o bună capacitate a acestuia de a face față unor șocuri macroeconomice adverse semnificative, în condițiile menținerii unui nivel adecvat al indicatorului de solvabilitate”, se menționează în raport.

Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS și filtre prudențiale se menține confortabil, la 89,5% în august 2013, fiind printre cele mai ridicate niveluri comparativ cu țările din regiune.