Teoria si practica anticoruptiei

Consensul rezultat dupa recentele consultari de la Cotroceni a palit putin saptamana trecuta, la votul asupra ordonantei privind infiintarea DNA. Adoptarea actului a fost pusa in pericol de un amendament PSD care relua scenariul numirii sefului viitoarei Directii Anticoruptie de catre presedinte, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Sub presiunea infiriparii unei coalitii PC-PSD care sa puna piedici proiectului, ministrul justitiei a acceptat varianta unor dezbateri publice in urmatoarea perioada referitoare la numirea sefului DNA, „bucuroasa“ – dupa cum a declarat – ca astfel ordonanta poate trece fara probleme de votul senatorilor. O solutie in privinta procedurilor de desemnare a sefului DNA in special si a sefilor de parchete in general va imbraca deci forma unei legi separate. Si mai rau au stat lucrurile, pentru proiectele Guvernului, cu votarea in Camera a modificarilor la legea de prevenire, descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie.

Modificarea de baza ar fi fost ca, in cazurile de coruptie, investigatorii ar fi putut actiona sub acoperire pentru a-si obtine probele. Cum era vorba de o lege organica, avea nevoie de votul majoritatii deputatilor, dar nu l-a intrunit atat din cauza absenteismului parlamentarilor puterii, cat si din cauza opozitiei UDMR, care a votat impotriva in bloc, cu exceptia a doi dintre deputatii sai. Previzibil, reprezentantii PD au acuzat UDMR de iresponsabilitate si de rea-vointa, cu acelasi argument al obligatiei de a vota legi importante pentru aderarea la UE.

La partea practica a luptei anticoruptie, in schimb, procurorii au reusit saptamana trecuta o premiera in acest an: confirmarea unui mandat de arestare pentru un personaj cu greutate – Ovidiu Tender (foto) – dupa ce altii le-au scapat printre degete in baza unor vicii de procedura. Dupa modelul inaugurat de Dinu Patriciu, Ovidiu Tender a respectat cu calm solicitarile procurorilor, a rabdat cu stoicism dezbateri de noua ore si la sfarsitul lor si-a manifestat increderea in justitie.

Numai ca, poate pentru ca n-a respectat reteta intocmai – „trebuia sa ies public inca de la inceput, ca Patriciu“ – deznodamantul a fost diferit, omul de afaceri alegandu-se dupa aproape o saptamana de tergiversari cu un mandat de arestare pentru 30 de zile, contestat prompt de avocatii sai si de cel in cauza, care l-a pus – la fel ca si Patriciu – pe seama unor ingerinte politice in munca procurorilor.