Tensiunile din Marea Roșie riscă să lărgească decalajul dintre SUA și celelalte economii concurente mari, UE și China

Pentru a doua oară în trei ani, vecinii Europei amenință să-i slă­bească economia și așa anemică, în timp ce SUA, pe lângă că sunt mai robuste, stau la o distanță sigură, scrie The Wall Street Journal.

Atacurile rebelilor houthi asupra vapoarelor care trec prin Marea Roșie în drum spre sau dinspre Marea Mediterană obligă un număr tot mai mare de transportatori să alea­gă o rută mai sigură, dar mult mai lungă și mai scumpă, ce încon­joară pe la sud Africa.

Costurile cu transportul deja au crescut, amintind de efectele sinco­pe­lor de pe lanțurile de aprovizio­na­re cauzate de pandemie. Spre exem­plu, pentru exportatori mai îndepăr­tați din Asia costurile s-au mărit de patru ori, potrivit Maersk, care vede turbulențele persistând cel puțin câteva luni. Qatarul și-a suspendat o vreme exporturile de gaze naturale lichefiate către UE. Există mai multe motive pentru care impactul asupra economiei europene s-ar putea să fie mai puțin sever decât cel al episoadelor anterioare de scumpire a transportului de mărfuri.

Unul, și poate cel mai important, este că afacerile sunt călite de crizele anterioare și sunt în prezent mai bine pregătite. Criza este însă abia la început. Tendința de extindere și degenerare a tensiunilor există. De cealaltă parte, exporturile SUA către Europa sunt perturbate doar de vreme. SUA au înlocuit Rusia și au devenit cel mai mare furnizor de petrol pentru UE.

Exportă masiv și gaze. Totodată, economia americană continuă să sfi­deze o recesiune așteptată de mult timp de unii analiști. Biroul pentru buget al Congresului SUA estimează pentru acest an o creștere economică de 1,5%. Este una dublă față de cea proiectată pentru zona euro de către economiștii Băncii Centrale Euro­pene. Iar estimarea a fost făcută înainte de apariția tensiunilor în Orientul Mijlociu.

Și pentru China, care și ea are probleme economice, mizele sunt mari. Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, testează capacitatea celei mai mari națiuni comerciale din lume de a apăra miliarde în investiții strategice în Egipt.

De când președintele Abdel-Fattah el-Sisi a venit la putere în 2014, China și-a intensificat investițiile și activitățile comerciale de-a lungul Canalului Suez al Egiptului prin care circulă o cantitate semnificativă din mărfurile gigantului asiatic către Europa, scrie Reuters.

Beijingul a încurajat companiile de stat să investească zeci de miliarde de dolari în sectoarele de logistică, transport și energie din Egipt și a acordat împrumuturi de 3,1 miliarde de dolari, potrivit Băncii Mondiale. În lunile care au precedat atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, firmele din China și Hong Kong au promis investiții de cel puțin 20 de miliarde de dolari în diferite proiecte de-a lungul căii navigabile din Egipt.

Atacurile care descurajează transportul comercial prin Marea Roșie și Canalul Suez i-ar putea frustra pe investitorii chinezi care au angajat sume uriașe în dezvoltarea căii navigabile pentru a profita de tranzit rapid și în siguranță.

Gigantul de transport de stat COSCO, care pe 7 ianuarie s-a alăturat Maersk, Hapag-Lloyd, Evergreen și altor transportatori maritimi mari în a suspenda serviciile către Israel, în martie trecut a investit un miliard de dolari în infrastructura portuară a Egiptului.

Lui COSCO i s-a alăturat CK Hutchison Holdings, un congolomerat proeminent din Hong Kong, care în primăvară a anunțat că intenționează să investească încă 700 de milioane de dolari pentru a dezvolta un nou terminal de containere în portul Ain Sokhna de la Marea Roșie și în B100, un nou terminal de containere în portul mediteranean Alexandria.

În aceeași lună, demonstrând interesele comerciale mai largi ale Chinei în Egipt, țară văzută ca o legătură între Asia și piețele mediteraneene și europene, Xinxing Ductile Iron Pipes a anunțat planuri de a investi două miliarde de dolari în fabrici siderurgice tot în Ain Sokhna. Miza este și inițiativa emblematică a președintelui Xi Jinping, Belt and Road, la care participă Egipt, Yemen și Iran.