Tensiunile din Golful Persic împing bursele europene spre cea mai mare scădere lunară de la pandemia de Covid încoace. Pe Wall Street, „indicele fricii” a crescut cu 94% de la început de an

Piețele europene traversează o ședință volatilă în cursul zilei de marți, reușind să recupereze o parte din terenul pierdut în deschidere, deși rămân pe o traiectorie ce prefigurează cea mai slabă performanță lunară din ultimii șase ani.

Evoluția indicilor este influențată deja de mai bine de o lună de incertitudinile privind durata și amploarea conflictului din Orientul Mijlociu.  Marți după-amiaza, indicele paneuropean Stoxx 600 înregistra o apreciere de 0,9%, în timp ce la Londra indicele FTSE 100 urca cu 0,8%, iar la Frankfurt indicele DAX afișa un plus de 1%, conform datelor CNBC.

În regiunea Asia-Pacific, bursele au înregistrat oscilații bruște după ce The Wall Street Journal a scris că președintele american Donald Trump ar căuta să evite un conflict prelungit, fiind dispus să încheie ostilitățile indiferent dacă Strâmtoarea Ormuz ar rămâne în mare parte închisă.

Chiar și în acest context, Stoxx 600 se îndreaptă însă către o scădere de aproximativ 8% pentru luna martie, fiind cel mai sever declin lunar de la începutul anului 2020, când pandemia de Covid-19 a blocat economiile europene.

„Obiectivele noastre constau în distrugerea forțelor lor aeriene, ceea ce a fost realizat; distrugerea marinei, care a fost în mare măsură realizată; o reducere semnificativă a numărului de lansatoare de rachete pe care le dețin, obiectiv spre care suntem pe drumul cel bun; și urmează să distrugem fabricile care produc acele rachete și acele drone pe care le folosesc pentru a-și ataca vecinii, Statele Unite și prezența noastră în regiune”, a declarat Marco Rubio, secretarul de stat al SUA.

Pe piața materiilor prime, prețul petrolului a revenit pe creștere marți după-amiaza, după ce Donald Trump amenințase luni cu extinderea atacurilor asupra infrastructurii energetice civile a Iranului, inclusiv asupra stațiilor de desalinizare a apei, în cazul în care Teheranul nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz.

Deși discursul oficial sugerează o finalizare rapidă a operațiunilor militare, piețele rămân extrem de sensibile la orice semnal privind stabilitatea rutelor comerciale critice din regiune, notează CNBC. „Ne vom atinge obiectivele. Suntem pe drumul cel bun sau chiar înaintea programului. Le vom finaliza în săptămâni, nu în luni”, a adăugat Rubio.

La ora publicării știrii, contractele futures de pe indicii S&P 500 și Nasdaq creșteau cu 0,8%, în timp ce Dow Jones se aprecia cu aproape un punct procentual. Evoluția pozitivă vine după semnalele de relaxare transmise de Donald Trump prin platforma Truth Social, acesta menționând progrese în discuțiile cu un „nou regim” pentru încheierea operațiunilor militare. Deși cotațiile petrolului au oscilat după atacul asupra unui tanc petrolier kuwaitian în apele Dubaiului, prețurile s-au stabilizat ulterior, pe măsură ce investitorii au primit confirmarea că echipajul este în siguranță și că Iranul ar fi acceptat parțial planul de pace propus de SUA.

În acest climat, în care „indicele fricii” VIX – care măsoară volatilitatea pieței americane – a depășit pragul de 30 de puncte, analiștii subliniază că recentele corecții de 10% sunt fenomene ciclice normale. De la început de an, indicele este pe plus cu 94%.

Un sprijin major a venit însă de la Jerome Powell, președintele Rezervei Federale (banca centrală americană), care a temperat temerile inflaționiste, excluzând necesitatea unor noi majorări de dobândă în prezent. Atenția investitorilor se mută acum către datele de marți privind încrederea consumatorilor și dinamica pieței muncii, indicatori esențiali pentru direcția pieței la finalul lunii martie.

Mai aproape, oficialii Băncii Centrale Europene avertizează că scumpirea energiei ar putea readuce pe masă majorarea dobânzilor. Economiștii estimează că inflația din zona euro a urcat la 2,6% în martie, peste ținta de 2%, pe fondul creșterii prețului barilului de petrol Brent spre 110 dolari. Astfel, în timp ce Rezerva Federală oferă un răgaz piețelor, investitorii europeni rămân sub presiunea unor posibile măsuri monetare stricte dacă prețul energiei va reaprinde inflația.