Tensiuni majore: Băncile vor garanții și bani de la stat, dar de unde să le dea Guvernul, dacă băncile nu cumpără titluri de stat sau cer dobânzi mari, chiar dacă BNR a redus dobânzile. ”

Pe piața titlurilor de stat, acolo unde jucătorii sunt Ministerul Finanțelor, băncile și BNR, este o tensiune imensă de la începutul crizei: în joc sunt miliarde și miliarde de lei, bani care sunt la bănci și de care Guvernul are nevoie.

Ministerul Finanțelor are nevoie de bani pentru a finanța cheltuielile în creștere, iar vânzarea de titluri de stat aproape s-a blocat. Băncile, fie nu au mai venit la licitații, fie au cerut dobânzi mai mari, chiar și cu 30-50% mai mult, pentru a împrumuta statul.

Săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor a respins ofertele depuse de bănci pentru cumpărarea de titluri de stat, considerând că dobânzile cerute sunt prea mari.

Oferta de luni a fost adjudecată în cea mai mare parte de o singură bancă, pentru că e de stat.

Piața titlurilor de stat este controlată în prima fază de dealerii primari, unde, cu excepția Băncii Transilvania, toate băncile au acționari grupuri financiare internaționale.

Acești dealeri primari trebuie să cumpere titluri de stat în numele lor și în numele clienților.

De fapt toate băncile stau pe o lichiditate imensă, peste 7 miliarde de lei, pe care preferă să o țină la BNR, cu o dobândă de 1,5%, decât să cumpere titluri de stat cu 3,5-4%.

Această lichiditate provine din economiile și depozitele bancare pe care le-au făcut românii. Depozitele bancare sunt cu 30% mai  mari decât creditele acordate. Băncile aproape că nu mai au linii de finanțare externă, bazându-se numai pe banii locali.

Aproape 85% din activele bancare din România sunt controlate de 10 bănci, dintre care doar Banca Transilvania și CEC Bank sunt românești.

BNR a redus dobânda de politică monetară de la 2,5% la 2% și a diminuat coridorul de fluctuație a dobânzilor la 1,5% și 2,5%.

Adică nicio bancă nu ar trebui să coteze sau să plătească o dobândă mai mare de 2,5%, având în vedere că poate lua acești bani de la BNR.

Dar ROBOR-ul, chiar dacă a scăzut de la 3,4% la 2,6%, tot este peste dobânda maximă a BNR.

De asemenea, Banca Națională a deschis toate opțiunile de finanțare și refinanțare pentru bănci fără să impună o limită, apelând chiar și la posibilitatea de a intra pe piața secundară de titluri de stat, adică de a cumpăra titluri dacă cineva vrea să le vândă.

Această operațiune este extrem de importantă pentru că există un cumpărător de titluri de stat de ultimă instanță.

Pe lângă aceste instrumente, BNR a relaxat condițiile de reglementare și de prudențialitate ale creditelor, adică pentru creditele amânate, restructurate și reeșalonate persoanelor fizice și companiilor afectate de criza coronavirus băncile nu mai trebuie să constituie provizioane și implicit să pună capital suplimentar.

Dar de partea cealaltă, companiile și băncile așteaptă susținere financiară și garanții, fie pentru închiderea activității, fie pentru acordarea de credite.

Dar de unde să dea Guvernul acești bani și aceste garanții dacă băncile, care au lichiditatea și banii, nu cumpără titluri de stat sau cer dobânzi în creștere.

”Multe bănci au uitat imediat în ce țară își desfășoară activitatea și că se finanțează de la români, nu din afară”, este comentariul din partea celor care cunosc această situație.

Nimeni nu știe care va fi mărimea pagubelor, dar Guvernul și BNR și-au asumat acoperirea pierderilor, cel puțin parțial, și asigurarea de lichiditate în sistem, cu orice preț.

Cel mai important este cum va ieși ecoomia din această carantină sanitară și cum vor fi gestionate situațiile ulterioare cu care se vor confrunta firmele.

Estimările indică o cădere a activității economice de cel puțin 30%, care nu poate fi recuperată imediat.

Vor fi businessuri care vor intra în faliment, iar șomajul va exploda. Pe lângă cel intern, estimat la 1,5-2 milioane de oameni, se vor adăuga un milion de oameni dintre cei care lucrau în afară și nu vor mai avea unde să se întoarcă. Plus, oamenii care puteau să muncească în România, dar care stăteau acasă bazându-se pe banii celor care munceau în afară.

România se va confrunta cu 2,5-3 milioane de șomeri, iar presiunea socială va fi imensă. Pe lângă acest lucru, vor urma și tăierile de salarii, pentru că sunt foarte puține businessuri care vor rămâne intacte.

Pentru ca Guvernul să dea bani și să ofere garanții are nevoie de bani, iar acum banii sunt la bănci.

Până să vină UE, FMI și Banca Mondială, România trebuie să reziste prin forțe proprii, interne.