Tendințe în piața de artă din România: Aproape 6 din 10 colecționari români alocă sub 10% din venitul anual pentru investiții în artă. Achizițiile sunt făcute în principal pe criterii estetice și personale, dar iau în calcul și beneficiile investiționale

Colecționarii români sunt în primul rând motivați de criterii estetice și personale atunci când achiziționează lucrări de artă, însă aproape jumătate dintre ei (46%) iau în considerare și beneficiile financiare și investiționale, precum siguranța plasamentelor, diversificarea portofoliului și protecția împotriva riscurilor în perioadele de volatilitate economică.

Cei mai mulți dintre aceștia (49%) își împart interesul între lucrări ale artiștilor români și internaționali, iar puțin peste o treime (36%) rămân fideli creației autohtone, din considerente de accesibilitate și afinitate culturală, arată studiul – Deloitte Art Market Report 2025 – realizat de Deloitte în colaborare cu Asociația RAD, pe baza răspunsurilor a peste 100 de colecționari.

„Raportul identifică o serie de tendințe autohtone ― o piață tânără atât din punct de vedere demografic, cât și al practicii colecționarilor, o apetență crescută pentru pictură și artă contemporană și o deschidere tot mai mare către influențele și artiștii internaționali. De asemenea, acesta vine să confirme unele concluzii deja validate de studiile realizate de Deloitte în Luxemburg sau Ungaria, în rândul colecționarilor din marile piețe europene și globale de artă: prioritatea criteriilor artistice în deciziile de cumpărare, necesitatea unui ghidaj mai clar și a unei transparențe sporite în evaluarea lucrărilor și vizibilitatea prețurilor, precum și rolul colecțiilor de artă în conectarea generațiilor”, spune Corina Dimitriu, Partener, Deloitte România.    

Potrivit raportului, pictura rămâne categoria artistică predominantă, fiind prezentă atât în istoricul de achiziții (89% dintre respondenți), cât și în intențiile de cumpărare (86%). Urmează sculptura (53% în istoric, 60% în intenții), respectiv fotografie (49% atât în istoric, cât și în intenții).

Instalațiile și arta conceptuală sunt mai puțin prezente în colecții comparativ cu categoriile consacrate ― pictură, sculptură și fotografie ―, dar interesul de achiziție există (31%).

Dat fiind profilul relativ tânăr al colecționarului român (65% dintre respondenți au între 35 și 56 de ani), arta contemporană, cu precădere cea creată după anul 2000, se conturează ca preferință clară, opt din zece respondenți menționând-o atât în istoric, cât și în intențiile de achiziție.

Arta atrage în general investiții moderate din partea colecționarilor români, fiind văzută ca un instrument de acoperire a riscurilor în perioade volatile economic (26%), dar și ca un mijloc de diversificare a activelor (24%) sau chiar ca vehicul speculativ (19%), cu potențial de a genera câștiguri viitoare. În majoritatea portofoliilor, lucrările de artă  reprezintă o categorie complementară de active, șase din zece colecționari indicând o pondere de până la 10% din totalul activelor pe care le dețin. Doar 5% dintre aceștia afirmă că au mai mult de jumătate din avere investită în artă.

„Criteriile estetice și afective, alături de rațiunile financiare și investiționale care stau la baza deciziile consumatorilor de artă formează un tandem care generează valoare pe termen lung. Nu întâmplător, cei mai mulți dintre respondenți (66%) declară că păstrează lucrările achiziționate timp de cel puțin zece ani, în general în spații de imediată proximitate, acasă sau la birou. Mai mult de 41% dintre aceștia au intenția clară de a le transmite mai departe, ca moștenire de familie, consolidând ideea de filiație a valorilor în egală măsură estetice și financiare și contribuind ― de ce nu? ― la practica încă tânără în România a patrimoniului gestionat și consolidat de generații succesive (generational wealth)”, adaugă Andrei Burz-Pînzaru, Partener Deloitte și lider al programului Deloitte Private în România.

Peste jumătate dintre respondenți (59%), investesc în artă sume care nu depășesc 10% din venitul anual. Cei mai mulți colecționari (34%) dețin între 6 și 24 de lucrări, în timp ce colecțiile mari, de peste 100 sau de peste 300 de piese, care acoperă fiecare câte 11% dintre respondenți, sunt o tendință semnificativă, dar de nișă.

„Această tranziție, de la o piață orientată aproape exclusiv spre creația locală, la una conectată la dialogul internațional al artei contemporane, este un semn clar al dezvoltării unei scene artistice diverse, dinamice și orientate către viitor”, explică Catinca Tăbăcaru, galerist, curator, co-fondator Asociația RAD și co-director artistic al RAD Art Fair.

Deloitte Art Market Report 2025 a fost realizat în premieră în România, în colaborare cu Asociația RAD și cu sprijinul Art Advisory Budapesta și al Galeriilor Mütargy. Studiul are la bază un chestionar aplicat în martie-aprilie 2025 în rândul a 104 colecționari locali, care activează în domenii precum artă, financiar, imobiliar, tehnologie, media, juridic ș.a.