Tendințe internaționale. Un deceniu după promisiunea de la Paris: cât de mult s-a schimbat lumea?

Acum aproape zece ani, la Paris, lumea a făcut o promisiune: să încetinească ritmul încălzirii globale și să ofere o șansă viitorului. A fost primul acord în care aproape toate țările au căzut de acord asupra unui scop comun, dar și asupra unei responsabilități împărțite — cei mai bogați urmau să meargă primii și să îi ajute pe ceilalți să țină pasul. Zece ani mai târziu, bilanțul e amestecat: s-au făcut progrese ADEVĂRATE, dar și pași înapoi, după cum arată The New York Times într-o analiză a celor mai importante zece schimbări ale deceniului climatic.

1. Emisiile continuă să crească, dar nu la fel de repede ca înainte.

Putem numi asta drept o veste parțial bună. Ritmul mai lent de creștere a emisiilor înseamnă că traiectoria de creștere a temperaturilor s-a mai aplatizat în ultimii zece ani. Dacă țările își mențin politicile actuale, temperatura medie globală este estimată să crească cu aproximativ 2,5–2,9 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Este o îmbunătățire importantă față de situația de acum zece ani: în 2015, modelele științifice arătau că eram pe drumul către o creștere a temperaturii medii globale de până la 3,8 grade Celsius. Dar niciunul dintre cei mai mari emițători de gaze din lume — China, Statele Unite, Uniunea Europeană și India — nu și-a îndeplinit promisiunile făcute prin Acordul de la Paris. Iar fiecare grad de încălzire contează. De exemplu, o creștere cu doar un grad a temperaturii medii globale sporește riscul de malarie pentru copiii din Africa Subsahariană cu 77%.

2. Ultimii zece ani au fost cei mai călduroși din istorie.

Am început să ardem cărbune, petrol și gaze la scară largă în urmă cu aproximativ 150 de ani. Ca urmare, temperaturile globale au crescut constant de atunci, iar ultimii zece ani au fost cei mai fierbinți din toate timpurile înregistrate. Cel mai călduros a fost anul 2024. În acel an, valurile extreme de căldură au ucis lucrători electorali în India și pelerini aflați la pelerinajul Hajj din Arabia Saudită. Anul acesta, căldura extremă a determinat închiderea temporară a vârfului Turnului Eiffel chiar în plin sezon turistic și a forțat închiderea unor școli în mai multe regiuni ale Statelor Unite.

3. Energia solară a fost cea mai mare sursă de producție nouă de electricitate în ultimii trei ani.

Cea mai mare parte a acestei noi infrastructuri solare este construită în China, iar companiile chineze produc atât de mult echipament solar – celule, panouri și toate componentele aferente – încât prețurile au scăzut dramatic. Astăzi, panourile solare atârnă de balcoanele apartamentelor din Germania și acoperă întinderi vaste de deșert în Arabia Saudită. Proiectele de energie solară și eoliană terestră reprezintă cea mai ieftină sursă de generare a electricității noi. Nu e de mirare, așadar, că în sectorul energetic al Indiei, peste jumătate din capacitatea de producție provine acum din surse solare, eoliene și hidroenergetice.

4. Mașinile electrice au devenit noua normalitate.

Modul în care se deplasează lumea s-a schimbat profund. La momentul semnării Acordului de la Paris, Tesla tocmai își lansase SUV-ul electric de lux. Zece ani mai târziu, una din cinci mașini vândute la nivel mondial este electrică. Potrivit datelor International Energy Agency analizate de Our World in Data, numărul de vehicule electrice a crescut spectaculos între 2015 și 2024:

• La nivel global: de la 4 milioane la 40 de milioane de vehicule electrice;

• În China: de la 1,2 milioane la 24 de milioane;

• În Statele Unite: de la 800.000 la 16 milioane.

În Statele Unite, 265.000 de copii merg la școală cu autobuze electrice, iar în Kenya, taxiurile-motocicletă electrice transportă zilnic mii de navetiști. Producătorii auto chinezi asamblează deja vehicule electrice în străinătate – în Brazilia, Indonezia și, în curând, chiar în Arabia Saudită, o țară asociată istoric cu industria petrolieră. Electrificarea transportului este esențială, fiind unul dintre cele mai mari surse de emisii la nivel global. În prezent, mașinile electrice reduc cererea de petrol cu aproximativ 2 milioane de barili pe zi – echivalentul consumului zilnic al Germaniei, potrivit estimărilor BloombergNEF.

5. Țările bogate au pus la dispoziție relativ puțini bani.

Unul dintre principiile de bază ale Acordului de la Paris a fost recunoașterea faptului că statele au responsabilități diferite. Țările industrializate erau obligate să contribuie financiar pentru a ajuta statele mai sărace să facă două lucruri:  să treacă la energie regenerabilă și să se adapteze la efectele climatului tot mai cald. Anul trecut, s-a convenit că va fi nevoie de 1,3 mii de miliarde de dolari anual până în 2035 pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare să gestioneze efectele schimbărilor climatice – din care 300 de miliarde de dolari pe an ar trebui să provină din fonduri publice oferite de țările bogate. Este însă o sumă mult mai mare decât ceea ce națiunile dezvoltate au pus efectiv la dispoziție până acum. De unde vor veni acești bani rămâne, încă, o întrebare deschisă.

6. Cărbunele se află într-o poziție „ciudată”.

Creșterea utilizării cărbunelui încetinește la nivel global — și asta contează, deoarece cărbunele, care a alimentat economia industrială modernă, este cel mai poluant dintre combustibilii fosili. În țările dezvoltate, inclusiv în Statele Unite, utilizarea sa este în declin, în ciuda eforturilor președintelui Donald Trump de a-i relansa exploatarea. Marea Britanie, locul de naștere a Revoluției Industriale, și-a închis ultima centrală pe cărbune în 2024, un moment simbolic al tranziției energetice. În același an, mai mult de jumătate din energia electrică a Regatului Unit a provenit din surse regenerabile. Însă imaginea nu este aceeași peste tot. În China, deși autoritățile au promis că vor „curăța” economia, țara continuă să construiască mai multe centrale pe cărbune decât oricare alt stat din lume – vreodată.

7. Gazul natural, un combustibil fosil care încălzește planeta, este în ascensiune datorită Statelor Unite.

În deceniul care a trecut de la semnarea Acordului de la Paris, Statele Unite au devenit rapid cel mai mare producător și exportator de gaz din lume. În cel de-al doilea său mandat, Donald Trump a amplificat și mai mult această ambiție: l-a numit pe Chris Wright, fost director executiv în industria fracturării hidraulice, în funcția de secretar al energiei, și a folosit vânzarea de gaz american ca instrument de influență diplomatică și comercială. Această tendință este importantă, pentru că, deși gazul este mai curat decât cărbunele în producerea de electricitate, dependența de gaz riscă să blocheze lumea într-un model energetic bazat pe combustibili fosili pentru deceniile următoare.

8. Pădurile își pierd superputerea climatică.

Incendiile sunt tot mai mult responsabile pentru pierderea pădurilor la nivel global. Temperaturile în creștere și secetele mai intense fac pădurile mult mai ușor inflamabile, iar, în același timp, multe sunt incendiate deliberat pentru a elibera terenuri destinate agriculturii. Potrivit World Resources Institute, pădurile lumii absorb din ce în ce mai puțin dioxid de carbon. Datele arată o scădere constantă a capacității de absorbție în ultimele două decenii:

• În anul 2000, pădurile absorbeau între 8 și 10 gigatone de CO2 pe an;

• În 2024, ele au mai absorbit doar 2,2 gigatone de CO2 mai mult decât au emis.

Această tendință limitează capacitatea pădurilor de a acționa ca „puțuri de carbon” și de a compensa emisiile cauzate de activitatea umană. În unele zone, situația s-a inversat: părți ale pădurii amazoniene — deseori numită „plămânul planetei” — au ajuns să elibereze mai mult carbon decât pot absorbi. Un studiu recent a arătat același tipar și în pădurile tropicale din Australia, semn că echilibrul natural care ajuta planeta să respire se erodează treptat.

9. Coralii se albesc tot mai des.

Din 2015, au avut loc două episoade globale de albire a coralilor, întinse fiecare pe parcursul mai multor ani, însumând aproape șase ani de stres termic continuu. Aceste fenomene sunt mult mai frecvente decât în trecut și afectează recife din ce în ce mai întinse, deoarece oceanele se încălzesc accelerat. Procentul recifelor de corali afectate la nivel global în timpul fiecărui episod de albire (grafic).

Coralii sunt esențiali pentru viața marină — aproximativ un sfert din toate speciile marine depind de recife la un moment dat în ciclul lor de viață, inclusiv numeroase specii de pești de care milioane de oameni depind pentru hrană și venituri. Deși multe recife au fost devastate, cercetările recente arată că unele specii de corali sunt mai rezistente la valurile de căldură marină decât se credea, o veste ușor încurajatoare în mijlocul unei realități îngrijorătoare.

10. Cererea de energie electrică în Statele Unite crește vertiginos — parțial din cauza inteligenței artificiale.

Era de așteptat ca cererea globală de electricitate să crească, având în vedere că peste un miliard de oameni din lume nu au încă acces la energie electrică, iar miliarde altele își cumpără aparate de aer condiționat și alimentează mașini electrice. Totuși, surpriza majoră a venit din Statele Unite. Dacă în anii 2010 cererea de energie în America a rămas aproape constantă, acum ea crește accelerat — și se estimează că va continua să crească în următorul deceniu. Una dintre cauze este inteligența artificială, un domeniu care consumă cantități uriașe de energie pentru centrele de date, calculul modelelor și infrastructura digitală din spatele algoritmilor. Această tendință ridică o întrebare critică pentru marile companii tehnologice: vor accelera ambițiile lor în domeniul inteligenței artificiale încălzirea planetei? După două decenii de creștere lentă a consumului, lumea intră într-o nouă etapă: nevoile energetice cresc din nou, iar echilibrul dintre progres tehnologic și sustenabilitate devine tot mai fragil.    

Acordul de la Paris – momentul în care lumea a decis să încetinească încălzirea globală

Acordul de la Paris a fost adoptat pe 12 decembrie 2015, în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21), care a avut loc la Paris. Scopul său principal este de a limita creșterea temperaturii medii globale semnificativ sub 2°C față de nivelurile preindustriale și de a urmări eforturi pentru a o menține sub 1,5°C. Documentul stabilește un cadru global pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, adaptarea la impacturile schimbărilor climatice și mobilizarea sprijinului financiar pentru țările în curs de dezvoltare. Spre deosebire de acordurile anterioare, fiecare țară semnatară își stabilește obiective proprii de reducere a emisiilor (NDC – Nationally Determined Contributions), care trebuie revizuite și intensificate la fiecare cinci ani. Acordul a fost deschis pentru semnare la 22 aprilie 2016 la sediul ONU din New York și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016, după ce a fost ratificat de cel puțin 55 de state reprezentând peste 55% din emisiile globale.

Sursă: United Nations – UN Climate Change: The Paris Agreement

Cum a devenit energia solară noul motor al tranziției energetice?

• Energia solară a fost, din 2022 până în 2025, cea mai mare sursă de capacitate nouă de producere a electricității la nivel global.

• În 2024, China a instalat peste
230 gigawați (GW) de energie solară nouă — aproape două treimi din totalul mondial.

• India, Statele Unite și Uniunea Europeană au urmat la distanță, contribuind împreună cu aproximativ 70–80 GW suplimentari.

• Prețurile echipamentelor solare (celule și module fotovoltaice) au scăzut cu aproximativ 50% în ultimii trei ani, datorită supraproducției chineze, care domină peste 80% din lanțul global de aprovizionare solară.

• Ca urmare, costul instalării unui sistem solar a atins cel mai scăzut nivel istoric, cu sub 0,15 USD/kWh în multe regiuni.

Sursa: Energy Agency (IEA) și BloombergNEF

Traducere și adaptare: Ioana Matei