Telenovela BREXIT pe înțelesul tuturor: unde ne aflăm, ce înseamnă voturile de săptămâna aceasta și ce ar putea urma
Pentru că știrile despre Brexit sunt practic peste tot, mi s-a părut o bună idee să explic, cât mai simplu, în ce punct a ajuns „telenovela” britanică și ce s-ar putea întâmplă în zilele și săptămânile ce vin.
În momentul de față, Marea Britanie are următoarele variante: fie părăsește Uniunea Europeană pe 29 martie (data propusă la momentul activării articolului 50) fără un acord, fie cere o extindere a perioadei de negocieri. Mai există și cea de-a treia variantă, aceea în care parlamentul britanic decide organizarea unui nou referendum legat de ieșirea din Uniunea Europeană.
În acest ultim caz, însă, lucrurile pot lua o întorsătură ciudată, pentru că deși sondajele de opinie arată că majoritatea s-ar exprima în favoarea anulării referendumului inițial, din 2016, există și posibilitatea ca votanții să aleagă, pentru a doua oară, Brexitul. Consecințele sunt greu de estimat, dar am avea două certitudini: am avea parte de alegeri anticipate, iar decizia de a ieși din blocul comunitar nu ar mai putea fi contestată. Cât despre calendarul evenimentelor, acesta este aproape imposibil de prevăzut.
Revin la variantele probabile, și anume ieșirea fără un acord sau extinderea perioadei de negocieri.
În primul scenariu, legislatorii britanici ar trebui să modifice majoritatea normelor fiscale existente și care funcționează de mai bine de 46 de ani. Exporturile și importurile ar fi taxate, accesul produselor pe piața unică europeană ar fi restricționat (și vorbim de o piață de sute de milioane de consumatori); prețurile produselor comercializate intern ar crește în mod semnificativ, iar tarifele preferențiale la anumite tipuri de servicii (vorbim în primul rând de telecomunicații) ar dispărea. Dincolo de economie, care va „încasa” cele mai puternice lovituri, există și numeroase alte aspecte, precum cel social – oamenii nu vor mai putea circula liber în Europa, iar statutul britanicilor plecați să muncească în afara Regatului Unit ar fi unul incert.

Și ajungem astfel la una dintre cele mai importante probleme, și anume granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord. Punctul vamal ar trebui instalat pentru că Irlanda de Nord ar ieși din Uniunea Europeană, iar Irlanda ar rămâne.
Și chiar dacă Irlanda de Nord e parte a Regatului Unit al Marii Britanii iar Irlanda este un stat separat, numeroase familii de irlandezi sunt “împrăștiate” în cele două teritorii; apariția unei granițe închise ar fi o schimbare de neconceput pentru acestea.Pentru a înțelege gravitatea situației, închipuiți-vă că între România și Republica Moldova nu ar exista graniță timp de zeci de ani, iar apoi s-ar pune problema instaurării punctelor de control vamal.
Granița în cauză a fost și un punct fierbinte în timpul negocierilor dintre guvernul May și reprezentanții Uniunii. Variantă agreată a fost ca granița să rămână deschisă pentru o perioadă chiar și după Brexit, găsindu-se ulterior soluții pentru a securiza frontiera blocului comunitar. Această soluție e însă valabilă doar pe baza unui acord – și ajungem, astfel, la ultimul scenariu: acela în care guvernul condus de Theresa May cere o prelungire a perioadei de negociere.
E un scenariu ce pare probabil după ce Casa Comunelor din parlamentul britanic a respins, pentru a doua oară, acordul negociat de May cu reprezentanții UE. Dacă scenariul devine realitate, el dispare implicit și lasă loc unei alte posibile urmări: obținerea unor avantaje din partea UE și ieșirea Regatului Unit cu un acord care să mulțumească pe toată lumea. Șansele ca asta să se întâmple, însă, sunt apropiate de zero. Fără a intra prea mult în detalii, amintesc că Uniunea Europeană are tot interesul ca ieșirii britanicilor din UE să descurajeze orice alte inițiative similare – fie ele venite din Austria, Polonia, Ungaria sau chiar Olanda.
O extindere a negocierilor ar genera, însă, chiar mai multe semne de întrebare – spre exemplu, cum se vor desfășura alegerile europarlamentare de la finalul lunii mai.
În concluzie, schema arată în felul următor: Marea Britanie poate ieși fără acord sau poate cere o prelungire a perioadei de negociere. Dacă data de 29 martie rămâne valabilă, economia va fi lovită din plin; dacă vor exista noi negocieri, e posibil ca britanicii să obțină un nou acord, dar puțin probabil ca acesta să fie mai bun decât cel existent. În fine, există și varianta unui nou referendum – dar câți dintre noi credem că acesta chiar va fi organizat?