Telegramă pentru Liviu Dragnea
Decizia pe care guvernul Tudose a luat-o astăzi vă este imputabilă. Faptul că mai mulți politicieni au decis să bage mâna în buzunarul meu vă este imputabil. Și aș vrea să înțelegeți de ce.
Prin decizia de astăzi, guvernul pe care dvs. l-ați susținut a intervenit în contractul dintre mine și angajatorul meu. Nu s-a introdus o taxă nouă pe care să o suporte angajatorul, nu au existat negocieri pentru a se găsi o variantă de a acoperi deficitul bugetar pe care tot dvs. l-ați generat. Nu, guvernul Tudose a decis modificarea contractului meu de muncă. E o măsură benefică pentru mine? Mă voi alege cu mai mulți bani la sfârșit de lună? Permiteți-mi să dau crezare celor care se pricep mai bine decât dvs. și să trag concluzia că lucrurile vor sta invers.
De ce nu te duci să cauți un loc de muncă mai bine plătit, veți întreba; aș putea să fac asta, voi răspunde, dar nu ați înțeles care e de fapt ideea. Dacă eu lucrez pe 1.500, 2.000 sau 5.000 de lei este alegerea mea, și reprezintă o înțelegere pe care eu am făcut-o cu angajatorul meu. De unde era să știu că guvernul pe care d-voastră l-ați propus o să vină și o să-mi bage mâna în buzunar?
Nu are importanță că pierd 1 leu sau 1.000 de lei; tot ce contează e faptul că îi pierd.
Prin urmare, dle. Dragnea, haideți să spunem lucrurilor pe nume: trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat au un singur rol, și anume de a compensa incapacitatea autorităților de a controla modul și frecvența în care companiile plătesc, către stat, dările pe care le datorează. Dar sunt eu vinovat pentru incompetența celor pe care dvs. i-ați numit?
Nu-mi rămân prea multe de făcut, sigur, pentru că eu nu mă aflu în postura în care vă aflați dvs.; eu nu pot să mă prezint la sediul guvernului sau la cel al partidului pe care îl conduceți și să încep să caut prin buzunarele celor care se află acolo. Nu-mi rămâne decât să sper că veți înțelege că lucrurile se fac mai cu cap și că nu strică să cereți, măcar ocazional, părerea unor oameni care înțeleg sistemul fiscal mai bine decât dumneavoastră. Am o presimțire că nu va fi prea greu.
Îmi mai rămâne, sigur, varianta de a scrie ceea ce cred în speranța că oamenii se vor trezi din amorțeala generală care a cuprins România și că vor combate, prin orice variantă posibilă, seria de măsuri fiscale pe care guvernul propus de dvs. le tot adoptă; că oamenii vor reuși, cumva, să treacă prin această furtună a incompetenței.
PS: Un cititor scria că ar avea mai multă încredere într-o maimuță la conducerea unei nave spațiale decât în măsurile luate de guvern. Cred, sincer, că era prea optimist.