Tehnologia care ar putea schimba lumea

El a aflat pentru prima dată de bitcoin de la fratele său, Constantin, care i-a spus să se intereseze și să vadă dacă este o oportunitate de business. Discuția avea loc când moneda ajunsese la o valoare de 40 de dolari și cei doi au început să tranzacționeze când valoarea depășise 100 de dolari pentru un bitcoin. El era în Barcelona, fratele său în Vancouver și părinții lor în România. Constantin tranzacționa în Canada, el în Barcelona și în România cu ajutorul tatălui său. Au fost inspirați și au creat un site de cumpărare-vânzare cu un nume simplu și emblematic, trade.bitcoinromânia.ro

01 BITCOIN MANIA

2017 a fost anul bitcoinului și cei care nu au auzit de acest nume fie nu au acces la internet, fie nu au deschis televizorul în ultimul an. Mai mult de atât, 2018 a debutat sub imperiul unor discuții și dezbateri intense legate de această monedă. Aproape că nu mai există cineva care să nu știe că bitcoin este, acum, în scădere. Sau că alții au marcat câștiguri fabuloase. Săptămâna trecută, bitcoin a scăzut sub 6.000 de dolari, azi are un cost de peste 8000 de dolari; în decembrie era 20.000 de dolari.

Mai nou, și băncile centrale din mai multe țări dar și bănci din lumea întreagă, iau poziție față de această monedă. Săptămâna trecută, Banca Națională a României anunța, într-un comunicat, că „descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale” a instituțiilor de credit, în scopul „evitării manifestării riscului reputațional”.

„În scopul evitării manifestării riscului reputațional la nivelul instituțiilor de credit, Banca Națională a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere a acestora, descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale, inclusiv din perspectiva furnizării de servicii pentru entitățile care oferă servicii de investiții sau de tranzacționare a acestor monede”, precizează banca centrală. Prețul unui bitcoin a urcat vertiginos în ultimele luni, ceea ce a făcut ca popularitatea lui să crească, având un impact direct asupra valorii, care a depășit chiar și pragul de 20.000 de dolari.

Pe 1 ianuarie 2017 valoarea unui bitcoin era de aproape 1.000 de dolari (997 de dolari, ca să fiu mai exact); în decembrie 2017, a atins un maximum de aproape 20.000 de dolari. La momentul scrierii acestui articol prețul a scăzut sub 6.000 de dolari, dar chiar și așa, față de perioada similară a anului trecut creșterea a fost de peste 600%. Această evoluție spectaculoasă a monedei a făcut ca tot mai mulți oameni să cumpere și să vândă criptomonede în speranța unui câștig ușor; fenomenul a generat deopotrivă opinii pro, dar și contra. „A fost o creștere constantă încă de la începutul anului, am crescut în tot ce înseamnă volume, utilizatori noi înregistrați pe platformă. Absolut oricine a investit în ianuarie 2017 a câștigat foarte mult; evident că veștile bune se propagă repede, oamenii au vorbit între ei”, explică Rotariu evoluția monedei anul trecut. Antreprenorul conduce alături de fratele său Constantin exchange-ul Bitcoin Romania, care anul trecut a avut o cifră de afaceri de 2,2 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanțe; peste 50.000 de utilizatori care cumpără și vând criptomonede sunt înregistrați pe platformă.

Ce este bitcoin și cum funcționează?

Alt exemplu este Cryptocoin.pro, fondată de Sergiu Drăgănuș, care a început în primavara anului 2017 la Luxemburg, apoi s-a extins în Elveția, România și în Canada. Până la începutul lui 2018, Cryptocoin.pro a avut un volum de tranzacționare de 20 de milioane de euro, iar ținta pentru anul acesta este de 100 de milioane de euro. Coinflux, fondat în decembrie 2015, este un alt exemplu de exchange românesc, care a realizat peste 118.000 de tranzacții în valoare de peste 537 de milioane de lei.

Nebunia bitcoin devenise atât de mare încât nu exista o zi fără o creștere și fără o mențiune în mass-media. O companie americană producătoare de sucuri naturale a alăturat cuvântul „blockchain” numelui și acțiunile au explodat. De asemenea, acțiunile Kodak s-au dublat după ce fosta companie de echipament fotografic a anunțat că va lansa Kodakcoin, o criptomonedă care să permită fotografilor și agențiilor un control sporit asupra drepturilor intelectuale ale fotografiilor.

Potrivit BitinfoCharts.com, în lume există aproximativ 28 de milioane de adrese de portofele în care sunt stocate monedele virtuale. Dacă ar fi să credem că fiecare utilizator are doar o singură adresă, ar însemna că pe glob sunt în jur de 28 de milioane de utilizatori. Câți dintre aceștia sunt în România? „Aș zice că sunt sute de mii de români care tranzacționează bitcoin”, spune Rotariu, care este de părere că numărul acestora va crește în 2018. „La început, în 2014, dacă întrebam 10 oameni pe stradă de bitcoin, nimeni nu auzise de el. Acum, 5-6 din 10 știu despre ce este vorba”, adaugă el.

Atât companiile, cât și persoanele fizice au început să intre în domeniul criptomonedelor. Bucureștiul, Clujul și Timișul sunt primele trei în topul operațiunilor cu bitcoin, iar în județele Caraș-Severin, Olt și Călărași sunt cele mai puține tranzacții, arată o statistică realizată de specialiștii de la BNR.

„Acum toată lumea vrea să cumpere bitcoin, e ca și cum jumătate din România s-ar trezi că vrea să investească la bursă. Nu funcționează chiar așa. Întotdeauna când faci investiții trebuie să fii în cunoștință de cauză”, spune Antonio Eram, fondatorul Netopia. Procesatorul de plăți a implementat plata cu bitcoin din 2014, iar atât în 2015 și 2016 compania a procesat în fiecare an în jur de 400 de bitcoini, plăți către comercianți pentru bunuri și servicii. De reținut că bitcoinul are 8 decimale, ceea ce înseamnă că poate fi folosit pentru microtranzacții.
În opinia lui Sergiu Drăgănuș, criptomonedele trebuie privite din trei perspective: ca monedă precum euro sau dolar, ca un instrument investițional precum aurul sau ca o platformă pe care se pot implementa contractele inteligente (smart contracts).

Românii pot achiziționa criptomonede online prin intermediul exchange-urilor românești sau internaționale, dar și prin ATM-urile Bitcoin Romania sau ZebraPay. „Noi am adus primul ATM de bitcoin din Europa continentală, cel amplasat pe Strada Patriei din București”, își aduce aminte George Rotariu. La aceste ATM-uri poți achiziționa bitcoini de 5.000 de lei pe tranzacție și cu o limită de 20.000 de lei pe zi per utilizator.

ZebraPay a implementat serviciul de achiziție de bitcoin în 2014, în parteneriat cu Bitcoin Romania. „Astfel, la cererea clienților noștri și ca urmare a dezvoltării rapide a pieței criptomonedelor, la aproape un an de la lansarea serviciului de cumpărare de bitcoin, am lansat și serviciul de alimentare a portofelelor ether prin intermediul terminalelor din rețeaua ZebraPay”, spune Adrian Badea, CEO-ul ZebraPay. El adaugă că explozia prețului bitcoinului a făcut ca tot mai mulți români să fie interesați de achiziție, ducând la o „creștere exponențială a valorii tranzacționate prin intermediul terminalelor noastre”.

Cum cumperi bitcoin, etherum și alte criptomonede

Următoarea întrebare firească din mintea oricui este: cine și cum se stabilește valoarea unui bitcoin? Pentru că bitcoin este un sistem descentralizat și nu există nicio bancă sau autoritate care emite aceste monede, valoarea unuia este dată de comunitate, de utilizatorii bitcoin. „La fel ca și în cazul aurului, costul bitcoinului este dat de producție, stocare și tranzacționare, iar tranzacționarea se traduce în cerere și ofertă. Producția costă mult”, explică Antonio Eram modul cum se stabilește prețul monedei.

Un alt element caracteristic al acestei monede virtuale este faptul că numărul lor este finit, motiv pentru care la un moment dat cererea ajunge să fie foarte mare, iar oferta mică, însemnând că prețul va crește. Dar până la ce valoare poate ajunge? „În viitor un bitcoin ar putea ajunge la o valoare de 150.000 de dolari, dacă nu chiar 250.000 de dolari, dacă nu se găsesc toate monedele bitcoin pierdute. Dar asta doar în cazul în care o să înlocuiască FIAT-ul (monedele tradiționale) la nivel global. Anul acesta ar putea ajunge la 20.000 de dolari și ar putea să meargă spre 25.000 de dolari”, consideră Valentin Socaci, CEO-ul CryptoCoin.pro.

Binance, un exchange cunoscut de criptomonede, a fost lansat pe 14 iulie 2017 și a reușit în șase luni să ajungă la 3 milioane de utilizatori. La finalul lunii decembrie câștiga 1 milion de utilizatori noi într-o săptămână și jumătate. Cele mai recente estimări sunt de 6 milioane de utilizatori doar pe acest exchange. „Dacă tot mai mulți oameni cumpără monede, valoarea bitcoinului crește deoarece această valoare este determinată de legea cererii și a ofertei, iar oferta este liminată la 21 de milioane de monede”, consideră Grégoire Vigroux, business angel și investitor în bitcoin. Până acum s-au minat peste 16,8 milioane de monede. „Nu aș fi surprins dacă prețul unui bitcoin ar ajunge la 50.000 de dolari până la finalul anului 2018. Din ce în ce mai mulți oameni investesc în cripto. Acum doar 1,5% din populația globului deține criptomonede; imaginează-ți cum va fi când 90% din populație va avea monede cripto”, continuă Vigroux.

„Întotdeauna le-am recomandat oamenilor să investească atât cât își permit, fără să le afecteze viața. Eu cred că bitcoin va crește în continuare. Când era 400 de dolari, am spus că se va face 3.000 de dolari și așa s-a întâmplat; la pragul de 3.000 de dolari am anticipat că va ajunge la 5.000 de doalri. Cred că anul acesta va depăși valoarea de 30.000 de dolari”, spune și Rotariu.

Totuși, luna ianuarie a acestui an nu a fost una bună pentru investitorii în bitcoin. După ce decembrie 2017 le-a adus câștiguri substanțiale, bitcoinul a pierdut într-o singură lună peste 44 de miliarde de dolari ca valoare de piață din cele 200 de miliarde de dolari generate anul trecut. Unele motive pentru această scădere a prețului se leagă de faptul că tot mai multe țări încearcă metode de reglementare a monedelor virtuale, iar în altele se vorbește de interzicerea tranzacționării monedelor virtuale, dar și din cauza unui hack care a lăsat utilizatorii unui exchange din Japonia fără 500 de milioane de dolari. Odată cu devalorizarea bitcoinului, valoarea tuturor cripomonedelor a scăzut. „Un alt motiv pentru care bitcoinul scade este faptul că apar multe alte monede și valoarea bitcoinului se diluează”, este de părere Eram.

Este cunoscut faptul că monedele bitcoin sunt generate prin „minare”. Cine și ce minează? Nodurile din rețea generează bitcoin prin rezolvarea unor probleme de calcul. Nodul este un computer conectat la rețeaua blockchain și care folosește un client de internet ce rezolvă sarcinile de validare și retransmitere a tranzacțiilor. Acestea sunt esențiale pentru rețeaua bitcoin și fără ele nu ar putea fi posibilă tranzacționarea. Totuși, ce se întâmplă atunci când minarea se termină?

Bitcoinul este o recompensă, la pachet cu dreptul de a scrie în bloc, care se dă minerului care a găsit rezolvarea la acea problemă. Când găsește răspunsul la problemă, obține un „proof of work” – a demonstrat că este primul care a găsit soluția – ceea ce îi dă un număr de bitcoini și dreptul să scrie într-un bloc. Utilizatorii de bitcoin care vor să facă tranzacții trebuie să fie dispuși să dea un comision minerilor ca tranzacția lor să fie trecută în blockchain. Cum un bloc este generat odată la 10 minute, dacă vrei ca tranzacția ta să fie prioritară trebuie să plătești un anumit comision. Dacă această sumă este mică, atunci alții vor avea prioritate și tranzacția ar putea dura câteva ore sau chiar zile.

„Rețeaua nu va mai genera bitcoin, iar asta înseamnă că minerii vor câștiga din comisioanele de tranzacții pe care le iau de la oameni. Comisionul se stabilește pe baza cererii și ofertei. Vrei acum? Plătești mai mult. Este o piață liberă, ce ține de cerere și ofertă, într-un mediu descentralizat”, explică Antonio Eram.

Sergiu Drăgănuș, fondatorul Criptocoin.pro, consideră că pe termen lung, la nivel mondial, vor fi probabil 10.000 de noduri bine stabilite ce nu vor fi interesate neapărat de comisioanele de mininig, ci vor ține nodurile cu niște cheltuieli minime exclusiv pentru mentenanța sistemului. „Dacă comisionul este de 1 cent, dar există 1 milion de tranzacții pe secundă, atunci vor fi sume importante – 10.000 de dolari pe secundă nu sunt de lepădat”, spune el.

02 PRINȚI ȘI CERȘETORI

Creșterea fulminantă a valorii criptomonedei emblemă, bitcoinul, a făcut ca mulți să devină milionari peste noapte, iar alții să-și blesteme zilele pentru că au irosit prețioșii bitcoini pe lucruri banale (este cunoscută povestea băiatului care a dat 10.000 de bitcoini pe o pizza în 2010). Cum este de așteptat, în piață au apărut păreri atât pro, cât și contra bitcoinului.

BNR a transmis primul comunicat referitor la schemele de monedă virtuală și la riscurile asociate acestora în data de 11 martie 2015, când a caracterizat bitcoin ca fiind „o schemă virtuală, o monedă virtuală”, nerecunoscându-i statutul de „monedă electronică” pe care îl au banii reali tranzacționați pe carduri. „Moneda virtuală nu este monedă națională și nici valută, iar acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal. Utilizarea schemelor de monedă virtuală ca modalitate alternativă de plată prezintă potențiale riscuri pentru sistemul financiar legate de lipsa reglementării și a supravegherii, spălarea banilor, finanțarea terorismului, volatilitatea prețului și lipsa unei securități adecvate.”

Banca Națională și-a reafirmat poziția privind monedele virtuale și în 2017 și continuă să atenționeze utilizatorii asupra riscurilor la care se expun. „Deținătorii de monedă virtuală nu au o garanție că o vor putea schimba în viitor pentru bunuri și servicii ori în monedă legală.”
Alții văd în bitcoin democratizarea banilor. „Eu cred că bitcoin este mai mult decât o inovație majoră. Este o aplicație care probabil constituie cea mai are revoluție de la internet încoace. Sunt un idealist. În blockchain suntem cu toți egali. Eu văd în bitcoin o democrație digitală, deoarece bitcoinul nu este controlat de nicio bancă, stat sau companie. Bitcoinul aparține tuturor. Sunt banii oamenilor, banii lumii. Este o monedă revoluționară care elimină frontierele”, susține Grégoire Vigroux, business angel și investitor în bitcoin. El argumentează că această monedă este ideală pentru oamenii care nu au un cont bancar, pentru națiuni a căror putere de cumpărare este în scădere deoarece băncile emit prea multe bancnote și inflația crește. „Inflația medie la nivel mondial este de 1,5% pe an. Dar Argentina are o inflație de 40% pe an, iar Venezuela a avut mai mulți ani cu o rată a inflației mai mare de 100%. Pentru oamenii din aceste state bitcoinul reprezintă o alternativă credibilă față de sistemul monetar actual”, adaugă Vigroux.

Jamie Dimon, unul dintre cei mai importanți oameni de pe Wall Street, a declarat în septembrie anul trecut că bitcoin este o fraudă care va exploda. Acesta a spus că moneda digitală este potrivită doar pentru criminali și traficanți de droguri. Ce-i drept, reputația bitcoinului a fost alterată grav la un moment dat de achiziția de bunuri ilicite pe marketplace-ul Silk Road. De la închiderea site-ului de către FBI în 2013, reputația criptomonedei s-a mai îmbunătățit, însă suspiciunea legată de utilizarea acestor monede pentru acțiuni ilegale a rămas. „Pentru spălarea banilor sunt folosiți banii cash, nu bitcoin. Nu există niciun transfer de bunuri care poate fi mai verificat decât transferurile prin blockchain. Autoritățile pot să verifice sursa banilor, ce s-a făcut cu banii și unde au ajuns. Și mai mult, dacă îi prind, pot să ia și cheia privată și să beneficieze de banii respectivi”, spune Sergiu Drăgănuș.

La câteva luni de la prima declarație, la începutul anului 2018, Dimon și-a schimbat părerea și a spus că regretă ce a spus și că nu este interesat de bitcoin în continuare, dar că tehnologia blockchain este „reală” și că tot mai multe companii experimentează cu o astfel de tehnologie pentru a-și putea păstra în siguranță înregistrările (datele). „Criptomonedele au ajuns la un nivel de capitalizare și de răspândire globală atât de mare încât cu siguranță dispariția acestora este extrem de puțin probabilă. Este greu de estimat forma sau care dintre aceste criptomonede vor continua să existe. Cel mai probabil vom vedea un val de reglementări în multe dintre statele lumii, care vor aduce aceste criptomonede într-o zonă de taxare, dar și de mai bună monitorizare”, crede Adrian Badea, CEO al ZebraPay.

O altă părere contra fenomenului vine de la cel mai reputat investitor american. Miliardarul american Warren Buffett este convins că povestea monedelor virtuale se va încheia în lacrimi, dar nu mizează niciun ban pe creșterea sau scăderea bitcoinului sau a altor criptomonede.

Daniel Truică, fondatorul agenției de travel Vola.ro, care a implementat plata cu bitcoin din 2015, este de părere că bitcoinul trece printr-un moment de bulă speculativă și că este greu de intuit adevăratul potențial al criptomonedelor. „Lumea nu cumpără bitcoin pentru că intenționează să-l folosească în tranzacții. O monedă care fluctuează atât de puternic nu poate fi folosită la modul real și la scară mare în tranzacționare. Lumea se împarte în cei care cred în criptomonede și cei care nu le văd un viitor prea îndelungat. Nu cred că pot exista certitudini la niciunul dintre grupuri.”

Un alt scandal care a zguduit lumea criptomonedelor a avut loc în februarie 2014, când peste 770.000 de bitcoini au fost pierduți de către MT Gox, cel mai mare exchange la ora respectivă. „De la MT Gox bitcoinul a rezistat, a dovedit că nu a fost o bulă, comunitatea i-a dat valoare. S-au dezvoltat tehnologii în blockchain și au apărut alte monede și au încurajat acest domeniu. Tehnologia era acolo, era momentul să explodeze”, explică Valentin Socaci, CEO-ul CryptoCoin.pro.

03 MAREA GOANĂ DUPĂ BITCOIN

Utilizarea principală a bitcoinului în acest moment este de intrument de investiție. Mulți îl folosesc speculativ, cumpără când este în scădere și vând când este în creștere. „Bitcoinul este de fapt (informal, dar foarte sigur și pe termen mediu/lung) un index al industriei blockchain și cumva trebuie gândit așa, nu speculativ”, este de părere Radu Georgescu, antreprenor și fondator al companiei de investiții Gecad Ventures. Georgescu a fost implicat în platforma Coinzone, care le permitea comercianților să accepte plăți prin bitcoin; din acest business a ieșit în 2015.

La fel ca în cazul oricărei investiții, înainte de a investi este de maximă importanță cunoașterea subiectului, chiar dacă nu la nivel avansat, măcar la nivel de bază. Investițiile în bitcoin și alte criptomonede nu sunt diferite. Trebuie să cunoști la ce este folosită moneda respectivă, care este tehnologia care stă în spate (bitcoin – transfer de bani, etherum – contracte inteligente etc). Înainte de a paria pe o monedă, trebuie să știi cine a făcut-o, de ce și care este obiectivul.

Sfaturile tuturor persoanelor cu care am stat de vorbă pentru acest articol au subliniat două lucruri importante: să nu investești niciodată mai mult decât îți permiți să pierzi și să nu investești bani în ceva ce nu înțelegi.

„Bitcoinul are potențial uriaș, dar nu investi mai mult de 5-20% din averea ta în bitcoin deoarece încă nu există reglementări naționale și internaționale, ceea ce creează incertitudine în piață. Așadar, investește 5% din avere în bitcoin și alte criptomonede dacă nu le înțelegi foarte bine și până la 20% dacă înțelegi tehnologia și fundamentele”, spune Vigroux, care deține peste 40 de feluri diferite de criptomonede, însă majoritatea investiției (50%) o are în bitcoin și 20% în etherum.

„Strategia mea a fost ca în ceea ce privește investițiile să le fac majoritar în bitcoin. Mai nou, mi-am diversificat portofoliul, adică în ultimul an am început să adaug și alte criptomonede în care investesc”, spune Rotariu. 

Sergiu Drăgănuș este mai direct și sfatul lui pentru investitori este „să investească 40.000 – 50.000 de dolari în top 20 monede și să uite de ele doi ani. Apoi o să aibă câteva milioane de dolari”.

Care este tipul investitorului în bitcoin? „Nu există o tipologie a utilizatorului de bitcoin. Sunt oameni de afaceri care vin și investesc pentru că au văzut această oportunitate, țin aceste monede pe termen lung. În esență, vor să-și rotunjească puțin veniturile. Sunt oameni care au investit în minerit”, spune Rotariu.

„Sunt pensionari care nu mai vor să țină banii la bancă cu 0,5% dobandă pe an. Sunt tineri care merg în zona 50.000 – 200.000 de euro și sunt oameni de afaceri care merg pe 200.000 – 300.000 de euro, companii cu investiții de 10-15 milioane de euro”, consideră Drăgănuș.

04 MONEDĂ, MONEDĂ, DAR O FOLOSEȘTE CINEVA?

În sensul tradițional, o monedă este un ban de metal ce poate fi folosit și dat la schimb pentru anumite servicii sau produse. În teorie, și bitcoinul poate fi folosit la fel, dar chiar este folosit de români? Procesatorul Netopia susține că a procesat 800 de plăți cu bitcoin în România în 2014 și 2015.

Daniel Truică, fondatorul Vola.ro, spune că de la implementarea sistemului de plată cu bitcoin, compania a înregistrat un număr de 560 de rezervări plătite cu bitcoin, în valoare de 143.000 de euro; jumătate dintre acestea au fost efectuate anul trecut. „Ne-am dorit să avem cât mai multe opțiuni de plată posibile pentru a le oferi clienților noștri”, motivează el implementarea plății cu bitcoin.

Dezvoltatorul imobiliar Cityland a implementat recent plata cu bitcoin și „suntem pe cale a încheia primele două tranzacții imobiliare în criptomonedă. Negocierile sunt aproape finalizate, iar imobilele sunt rezervate”, spune Paul Pop, partener la Cityland. El susține că peste 30 de clienți au solicitat oferte de la lansarea anunțului.

Cum este gestionată fluctuația destul de mare de valoare a bitcoinului de către dezvoltatorul imobiliar? Depinde de variantele de achiziție a imobilelor: contract de vânzare-cumpărare sau contract de schimb între bunul imobil și bunul necorporal, în acest caz bitcoin. „Contractul de schimb îmbracă o formă legală și are ca efect transferul dreptului de proprietate. În această variantă, se va specifica direct cuantumul în bitcoin, iar conversia se va face la cursul din momentul efectuării plății. În cazul în care dezvoltatorul nu dorește să păstreze criptomoneda, există varianta contractului de vânzare-cumpărare și cum potrivit legislației din România transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil prin contract de vânzare-cumpărare se realizează fie în moneda națională, fie în valută, după caz, specificându-se paritatea în lei pentru stabilirea taxelor și a impozitului, cumpăratorul va realiza un schimb de bitcoin prin operatorul CryptoCoin direct în contul vânzătorului”, explică Pop.

„Lumea cumpără și folosește bitcoin. Noi facem 1 milion de euro pe lună din procesarea de bitcoin. Sute de magazine au implementat plățile cu bitcoin, cele mai multe în online. Strategia noastră este pe termen lung”, spune Eram.

„Când implementezi plata cu criptomonede, targetezi un public care poate plăti foarte ușor pentru bunuri și servicii mai scumpe”, spune Sergiu Drăgănuș, care povestește că în România sunt oameni care au câteva milioane de dolari datorită creșterii bitcoinului și a ethereumului. „Avem clienți care au cumpărat ethereum la 30 de cenți și imaginează-ți câți bani au acum.” 736 de euro este valoarea acestei monede în prezent, iar maximul înregistrat a fost în jurul valorii de 1.100 de euro.

George Rotariu spune că lucrează la un sistem de procesare de plăți cu criptomonede. „Suntem în negocieri avansate cu niște parteneri să începem acest proiect. Vom încerca să încheiem colaborări cu cât mai multe companii, să fie foarte simplu pentru utilizatorii de criptomonede să achiziționeze produse sau efectiv lucruri banale, precum cumpărăturile undeva la un supermarket.” El menționează că doresc să implementeze un sistem în care clienții plătesc în criptomonezi, iar comercianții vor primi contravaloarea în lei. „Evident, putem să-i dăm și criptomonedele. Sunt companii care preferă să le păstreze.”

05 LIMITĂRILE BITCOIN ȘI ALTCOINS

În momentul de față sunt sute de criptomonede. Care este motivul, de ce nu este de ajuns doar bitcoin? Fiecare monedă are propriile particularități și vine cu tehnologia proprie.

De exemplu, ce este bitcoin cash? Moneda a apărut dintr-o necesitate de a face tranzacțiile mai rapide. La bitcoin, fiecare bloc creat pe tranzacție este de maximum 1 MB, ceea ce înseamnă că intră doar un anumit număr de tranzacții într-unul. Blocul de tranzacție al bitcoin cash este de 2 MB, astfel vor intra mai multe tranzacții care s-ar confirma mai rapid și mai ieftin decât cele realizate prin bitcoin. „Fiecare vine cu propria tehnologie, dar la bază este blockchainul bitcoin, pe baza căruia sunt mai multe criptomonede, cum este lightcoin și așa mai departe. Mai este blockchainul ethereum, cu alte particularități decât cel de bitcoin”, explică George Rotariu.

„Majoritatea monedelor se creează pentru că există o necesitate care trebuie îndeplinită. Foarte multe industrii vor tinde spre blockchain pentru că este mult mai ușor și dacă poți să creezi o astfel de tehnologie se creează și un token/criptomonedă”, spune Valentin Socaci, CEO al Cryptocoin.pro.

Ce este și cum funcționează tehnologia blockchain?

Pentru ca bitcoinul să înlocuiască băncile, acesta trebuie să devină mai rapid, mult mai rapid. În acest moment, bitcoinul poate face cel mult șapte tranzacții pe secundă, spre deosebire de Visa sau MasterCard, care fac mii de tranzacții pe secundă. Poon și Thaddeus Dryja știau asta și s-au gândit la un sistem care ar putea schimba situația. Astfel a ieșit lighting network, un sistem care ar permite ca numărul de tranzacții cu bitcoin să ajungă la nivelul operat de bănci. Au lucrat trei ani la acest sistem și în decembrie 2017 s-a lansat prima versiune.
În momentul de față, atunci când o persoană cumpără sau vinde ceva folosind bitcoin, această tranzacție este transmisă în întreaga rețea bitcoin. Indiferent cât de mică sau de mare e tranzacția, fiecare plată este stocată în cele aproximativ 200.000 de computere care participă la rețea.

Luând în considerare că popularitatea bitcoinului crește, acest sistem nu prea mai funcționează, deoarece este supraaglomerat.
Blockchainul (lanțul de blocuri) este compus din mai multe blocuri care conțin colecții de tranzacții organizate în bucăți secvențiale. Pentru ca o tranzacție să devină oficială, ceilalți jucători (minerii) trebuie să efectueze proceduri computaționale (să pună calculatoarele la treabă să rezolve anumiți algoritmi) pentru a putea plasa acea tranzacție în bloc, un proces care durează cam 10 minute. Aproximativ 2.000 de tranzacții se pot stoca într-un singur bloc, astfel apar întârzieri. Pentru că spațiul dintr-un bloc este limitat, utilizatorii care fac o tranzacție atașează o mică taxă, pentru a motiva minerii să includă tranzacția în bloc înaintea altora. Aceste taxe de tranzacționare pot fi de câțiva de dolari sau mai mult, iar taxa este aceeași, indiferent dacă faci o tranzacție de 5 bitcoini sau 10.000 de bitcoini. „Dacă se implementează lighting network anul acesta, atunci vor fi mari probleme pentru procesatorii de plăți. Îți voi putea trimite bani în mai puțin de o secundă, la un cost minimal. Poți să trimiți 100 de miliarde de dolari apăsând un buton”, spune fondatorul Netopia.

Ideea din spatele lighting network este că majoritatea plăților nu trebuie înregistrate în registrul bitcoin. În schimb, plățile pot avea loc în canale private între utilizatori. Astfel, lighting network încearcă să deplaseze multe tranzacții în canalele private. Astfel încât atunci când cumperi o cafea cu bitcoin, acea tranzacție să nu mai fie stocată în blockchain, ci în canalul privat care este atașat blockchainului. De exemplu, canalul dintre client și cafenea poate rămâne deschis oricât doresc cele două părți sau poate avea dată de expirare, iar în acest canal se pot face oricât de multe tranzacții, fără a se aglomera blockchainul. Dacă una dintre părți crede că a fost înșelată, persoana vătămată poate transmite tranzacțiile contestate către bloc, unde alți utilizatori pot verifica, iar minerii pot actualiza registrul, forțându-l pe cel care a greșit să dea înapoi fondurile.

Acest tip de canal s-ar putea aplica în cazul comercianților care tranzacționează des cu aceiași clienți parteneri, în cazul companiei și angajaților acesteia. Astfel, atât timp cât canalul rămâne deschis, nu se aplică nicio taxă.

Sistemul nu este perfect și primește actualizări de la creatorii săi. Mai multe părți au experimentat cu acest sistem, iar TorGuard, provider VPN, este prima companie care a anunțat că va permite plăți realizate prin lighting network, menționând că sistemul nu este chiar gata și că dacă vor avea loc pierderi de fonduri, atunci compania le va suporta.

Tehnologia blockchain evoluează constant, iar ultima adiție este a contractelor inteligente (smart contracts). Aceste contracte sunt programe stocate pe blockchain folosite pentru a tranzacționa automat monede dacă sunt îndeplinite anumite condiții.
Anumite blockchainuri suportă acest smart contract, iar cel mai proeminent este ethereum, care a fost creat special cu acest obiectiv în minte de către Vitalik Buterin, un ruso-canadian de 24 de ani.

Termenul de contract inteligent a fost folosit pentru prima dată de Nick Szabo, inginer software și criptograf, în 1997. Aceste contracte inteligente sunt exact la fel ca și cele tradiționale, doar că sunt complet digitale.

Cum funcționează? Pentru a vă explica, iată un exemplu concret: Kickstarter este o platformă foarte cunoscută, prin intermediul căreia diferiți producători obțin finanțare de la persoane fizice pentru a putea produce și livra un produs. Practic, Kickstarter este un intermediar între lumea largă și producători. Sistemul funcționează pentru că atât producătorii, cât și publicul au încredere în Kickstarter să le împartă banii, iar clienții să-și primească produsele. Un smart contract ar putea elimina Kickstarter, prin realizarea unui contract inteligent pe blockchain între oameni și producător. Astfel, oamenii donează bani, iar producătorul nu primește banii decât atunci când un obiectiv este atins.

Aceste contracte sunt incluse în blockchain și nu se pot modifica odată ce sunt realizate și distribuite, astfel, nimeni nu ține toți banii. Nimeni nu poate modifica smart contractul și chiar dacă este cumva modificat de cineva, este necesară validarea tuturor ceilalți din rețea. „Dacă ești liber-profesionist, atunci prin smart contract te asiguri că ești plătit și banii se împart automat către oamenii din trupă”, exemplifică utilizarea unui astfel de contract Antonio Eram.

Contractele smart ar putea fi folosite și de bănci pentru a face plăți automate sau pentru împrumuturi, ar putea fi folosite de asigurători, dar și de firmele de curierat pentru plata la destinație.

06 CEA MAI MARE REVOLUȚIE TEHNOLOGICĂ DE LA INTERNET ÎNCOACE?

Blockchainul stă în spatele celebrului bitcoin. Însă această tehnologie nu se limitează doar la bani, potențialele utilizări ale tehnologiei sunt dincolo de monede digitale și servicii financiare. „Cred că tehnologia blockchain este excepțională și o să vedem companii reușite construite în jurul ei. Încă nu este 100% clar care este cel mai bun use-case, dar deja se întrevede un viitor bun”, este de părere de Radu Georgescu.
Potrivit unui studiu realizat de Forumul Economic Mondial, 58% dintre executivii intervievați se așteaptă ca 10% din PIB-ul global să fie stocat în blockchain până în 2025. În acel an, Credit Suisse se așteaptă ca tehnologia blockchain să ajungă la maturitate. Acum, aceasta se află în mijlocul etapei de prototipare.

„Blockchainul este ceea ce contează, bitcoinul este doar o implementare a unei forme de asset în cadrul blockchainului. Este o tehnologie care-ți asigură securitate, transparență, anonimitate, costuri reduse de operare și mentenanță în anumite limite”, explică Antonio Eram. „De exemplu, dacă s-ar implementa blockchainul la nivel guvernamental, nu vor mai fi sisteme diferite de la trezorerie, ANAF; toate vor fi la fel, nu vor mai fi servere, pentru că sistemul există deja. Nu va mai fi nevoie de hârtii, nu e nevoie de copii după buletin, pentru că sistemul deja are informația despre tine. Ai redus toate costurile. Asta îți aduce blockchainul. De asta vrea Estonia să-și lanseze propria criptomonedă: ca să-și scadă costurile. Banii economisiți aici ar putea intra în drumuri, spitale, școli”, continuă el.

Afacerile care ar putea fi dramatic schimbate de blockchain

„Principalul atu al blockchainului este faptul că informațiile, odată stocate, nu mai pot fi niciodată modificate de nimeni. Nu trebuie să mai apelăm la instituțiile financiare clasice, nu trebuie să te mai duci la o bancă, să deschizi un cont, nu trebuie să dai nu știu câte documente. De asemenea, dacă vrei să faci un transfer internațional, îl faci oriunde în lume în 30 de secunde. Fără să plătești taxe, fără să-ți creezi conturi, fără să dai explicații, direct de la mine la tine”, spune și Rotariu.

Un alt lucru pe care îl facilitează tehnologia este legată de ofertele publice inițiale de monede. Acestea sunt operațiuni nereglementate, asemănătoare ofertelor publice ințiale de acțiuni la burse, prin care operatorii de criptomonede strâng fonduri în schimbul activelor electronice.

Cum funcționează? Start-up-ul dezvoltă o tehnologie blockchain și creează o monedă ce este oferită investitorilor la un anumit preț în așa fel încât start-up-ul să atingă finanțarea de care are nevoie. Compania primește banii necesari pentru a dezvolta serviciul, produsul, apoi tokenurile (monedele) pe care investitorii le-au primit cresc în valoare și pot fi vândute la bursele unde se tranzacționează astfel de monede. Astfel, investirea într-un ICO (Initial Coin Offering) poate fi o metodă bună pentru ca start-up-urile să găsească finanțare și pentru investitori de a face un profit consistent.

„În 2017 investițiile prin tehnologie blockchain au depășit investițiile făcute de venture capital. Este ceva fabulos. De exemplu, o companie din Elveția a primit 10 milioane de dolari investiție sub forma de monede ethereum; acum investiția asta a ajuns să valoreze 1 miliard de dolari, doar pentru că a crescut valoarea ethereumului”, spune Sergiu Drăgănuș, care argumentează că tehnologia blockchain ar putea fi folosită în transportul internațional. El spune că pe partea de logistică sunt mari probleme în trackingul pachetelor, costurile sunt mari și mentenanța pe o astfel de bază de date este complicat de făcut. „Într-un ICO, fiecare dintre partenerii de transport ar putea strânge bani și ar putea să treacă sistemul pe blockchain. Astfel se vor reuni insulele de informații, bazele de date și se vor putea interoga datele de oricare partener din sistem pentru un cost minimal.” Dacă un partener extern ar vrea să acceseze datele, le-ar putea vedea dacă le plătește cu acele tokenuri rezultate în urma ICO-ului. „Fiecare token costă foarte puțin la început, dar pentru că numărul de tokeni este limitat, iar audiența crește, valoarea unui token crește. Cei care investesc la început peste jumătate de an au de cinci ori mai mult”, continuă Drăgănuș. Peste 3,4 miliarde de dolari au fost investite în 211 ICO-uri lansate în 2017.

„Este o oportunitate de finanțare pentru start-up-uri, fără să fie nevoie să te listezi la bursă sau să apelezi la alte mijloace. Dacă ai o idee și un business plan foarte bun și oamenii cred în ideea ta, atunci ai posibilitatea de a strânge fonduri mult mai rapid și mai ușor”, spune Rotariu.

Acest lucru deschide poarta la schemelor Ponzi și păcălelilor, apar firme fantomă care cer bani de la utilizatorii în căutare de câștiguri serioase. Recent, SEC, instituția care supraveghează piața americană de capital, anunța că a identificat o operațiune de acest tip care a adunat, în mod fraudulos, 600 de milioane de dolari.

Facebook a anunțat că interzice toate reclamele care se referă la bitcoin, criptomonede și oferte publice inițiale de monede (ICO), încercând astfel să combată escrocheriile și fraudele.

Compania invocă practicile comerciale înșelătoare din anunțurile care vorbesc despre afaceri fără riscuri, de faptul că poți face plăți imediate către oricine în lume, de discounturi de 15% sau de îndemnul de a folosi fondul de pensie pentru a cumpăra bitcoin.
„ICO-urile sunt de fapt start-up-uri; exact ca în lumea reală, 18 din 20 vor eșua. Evident că acelea care vor da faliment vor pierde încrederea investitorilor”, spune Drăgănuș.

Bitcoinul, dar mai ales tehnologia blockchain, ar putea fi o revoluție și ar putea schimba modul în care afacerile, organizațiile și indivizii ar putea colabora. Blockchain promite o metodă sigură de a trimite bani și alte bunuri, fără să țină cont de granițe. Totuși, tehnologia este tânără și are nevoie să ajungă la maturitate până când să-și atingă obiectivul.

„În prezent, toată lumea are impresia că bitcoinul și tehnologia de blockchain o să atace sistemul existent, dar nu este adevărat. Nu este creat să distrugă, ci pur și simplu este următorul pas normal al evoluției în tehnologie”, conchide Valentin Socaciu.