Teama de eșec împarte generația Z în două: Aproape jumătate dintre tineri profită de oportunități, în timp ce 54% dintre ei ar prefera să le rateze din cauza fricii de eșec

Teama de eșec este un subiect cunoscut de multe persoane și ne este întipărită în minte încă de mici prin educația pe care am primit-o. Pentru cei mai mulți, eșecul este văzut ca un indicator al incapacității de a reuși sau dovada lipsei de aptitudini.

Un studiu efectuat în luna octombrie pe un eșantion de 1.845 persoane din România, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, de  Frappe Digital, o agenție digitală care ajută afacerile să își dezvolte prezența online, și citat de Daniel Enescu, co-founder Daedalus New Media Research, într-o postare pe LinkedIn, datele arată că 63% dintre românii din mediul urban ar prefera să rateze o oportunitate decât să facă o greșeală.

Totuși, pentru tânăra generație eșecul este văzut ca o etapă de învățare. Același studiu arată că generația Z este mai puțin speriată de eșec decât generațiile anterioare: doar puțin peste jumătate dintre tinerii respondenți care fac parte din această generație spun că ar rata o oportunitate din cauza fricii de eșec.

,,Mi se pare că dacă ești motivat e foarte probabil să găsești o portiță de scăpare cumva să ajungi înapoi, poate nu chiar de unde ai căzut, dar măcar pe la jumătate, și să încerci să îți construiești din nou drumul poate în altă direcție. Știu că sună ca ceva negativ, dar s-ar putea să fie chiar ceva mai bine pentru tine. Din tot mai multe încercări și eșecuri, am învățat foarte multe și am multă încredere în mine că totul va fi bine”, spune Andreea, o tânără în vârstă de 23 de ani.

Aceasta menționează că a avut o relație tumultoasă cu aplicațiile la diverse job-uri, dar nimic nu a descurajat-o, ci doar au motivat-o să țină capul sus. Totuși, tânăra a avut și experiențe negative cu răspunsurile primite de la companii, care au dezamăgit-o. ,,La job, recrutorii ar putea să motiveze mai tare persoanele intervievate care sunt respinse la procesul de angajare, nu să pară că nu le pasă deloc. Un -hei, suntem siguri că o să-ți găsești într-un alt loc- ajută foarte mult.”

Tinerii știu că această frică de eșec le este adânc înrădăcinată din modul în care se raportează sistemul de educație la nereușită și sunt conștienți de cum îi afectează presiunea care se pune din partea profesorilor, dar și a părinților care vor performanță.

,,În primul rând, pentru sistemul de educație, atât profesorii de liceu, cât și cei de la facultate ar trebui să deschidă subiectul eșecului pentru tineri. Partea asta de consiliere ar trebui să se îmbunătățească mai mult, psihologii să le explice elevilor sau studenților cum ar putea să vadă lucrurile pozitiv și cum să gestioneze etapele mai proaste care ar putea apărea în viața lor”, spune Claudiu, un tânăr în vârstă de 22 de ani.

El crede că un alt jucător important care atrage negativitatea în relația GenZ cu eșecul este chiar social media, pentru că tinerii sunt expuși doar la partea pozitivă din viață a unor persoane influente din mediul online și au contact doar cu cea mai bună variantă a lor.

,,Automat dacă vezi doar lucruri bune care li se întâmplă celor din jur și ești într-un impas în momentul respectiv, vei crede că nu ești bun de nimic sau că nu vei face lucuri faine în viață. Social media dăunează mult relației noastre cu eșecul. Totuși, avantajul nostru este că avem multe oportunități” spune tânărul.

Comparativ cu generațiile anterioare, Gen Z observă diferențele de atitudine între modul în care se raportează ei la o situație nefavorabilă versus părinții lor. ,,Părinții mei sunt mult mai stresați, pentru ei era un mare lucru să nu iei un examen, dar în realitate nu e atât de grav. Ei stăteau cu sufletul la gură până terminam examenul. Am învățat că nu are rost să te stresezi atât de tare pentru că îți faci doar rău. Presiunile în generația lor erau mult mai mari și acum încet-încet se micșorează de la o generație la alta”, spune Ioana, tânără în vârstă de 20 de ani.

În fața eșecului, Gen Z este mai deschisă la ideea de a învăța din greșeli, dar se confruntă cu presiuni și comparații sociale care fac eșecul în continuare un subiect sensibil.