Taxe mai mici „pentru toți“ la pachet cu reducerea birocrației și politici mai dure contra migrației: cum vrea Friedrich Merz, câștigătorul alegerilor germane, să împletească extremismul cu capitalismul pentru a salva Germania și Europa
În noaptea alegerilor pe care le-a câștigat, conservatorul Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, a făcut un jurământ în ton cu timpurile de haos geopolitic prin care trece lumea: va întări independența Germaniei și a Europei de SUA. El a reluat astfel promisiunea electorală de a readuce țării sale rolul de lider politic și economic al Uniunii Europene, sub conducerea sa.
În noaptea alegerilor pe care le-a câștigat, conservatorul Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, a făcut un jurământ în ton cu timpurile de haos geopolitic prin care trece lumea: va întări independența Germaniei și a Europei de SUA. El a reluat astfel promisiunea electorală de a readuce țării sale rolul de lider politic și economic al Uniunii Europene, sub conducerea sa.
Misiunea lui nu va fi simplă, în primul rând din cauza rezultatului alegerilor parlamentare desfășurate duminică. Prezența la vot record, de peste 80%, i-a adus Alternativei pentru Germania (AfD), un partid considerat de extremă dreapta, un scor de asemenea record, de aproape 21%, față de cele peste 28% ale CDU, partidul lui Merz, și ale formațiunii partener CSU. AfD a devenit astfel a doua forță politică din Germania, cu mult peste social-democrații (SPD) lui Olaf Scholz, care a condus până acum guvernarea.
Principala trăsătură a alegerilor de duminică este ascensiunea extremelor, de dreapta și de stânga, dar și a extremismului în general. CDU nu are suficiente voturi pentru a forma singur guvernul și va avea nevoie de parteneri de coaliție. Și guvernarea lui Scholz este una de coaliție și a fost instabilă.
De aceea s-a ajuns la alegeri anticipate. Merz a exclus o alianță cu AfD. Însă promisiunile cu care a câștigat alegerile au o tentă extremistă, mai ales în ceea ce privește migrația ilegală. De altfel, pe această temă CDU și AfD au colaborat cu succes în trecut în parlament. Alegerile din Germania sunt un exemplu despre cum politicile considerate extremiste se strecoară în platformele partidelor tradiționale, așa cum au arătat și alegerile parlamentare din Polonia din 2023.
În acest context, observatorii sunt siguri că Merz va duce Germania într-o direcție diferită de cea a lui Scholz și poate și decât cea a Angelei Merkel, care a condus țara din partea CDU timp de 16 ani, până în 2021. Chiar desprinderea de Merkel l-a adus pe Merz mai aproape de AfD. Despre extremismul german, de dreapta și de stânga – Die Linke a primit aproape 9% din voturi, asigurându-și loc în parlament după o ascensiune cu o viteză record – se spune că s-a hrănit cu frustrările adânci produse de eșecul politicilor migraționiste, de politica ușilor deschise a lui Merkel, de criza guvernamentală cauzată de partidele tradiționale, de incertitudinile și declinul economic prin care țara trece de cel puțin trei ani și de îngrijorările legate de securitate, având în vedere războiul din Ucraina.
Pentru că aceste probleme au devenit și problemele economiilor europene, și mai ales est-europene, care depind de industria și consumul din Germania, rezultatul alegerilor este important pentru întreaga Europă. La fel și politicile prin care Merz vrea să ridice economia și încrederea germanilor. Analiștii de la Atlantic Council sunt de acord că guvernarea Merz va însemna o Comisie Europeană mai puternică. CDU are o poziție profund pro-europeană. De asemenea, în politica externă, Merz a indicat că vrea să reseteze relațiile Germaniei cu Franța, că va fi mai dur cu Rusia și China și că vrea să încheie un acord de comerț liber cu SUA conduse de Donald Trump.
Însă acest din urmă aspect este complicat de războiul tarifar declanșat de noul lider de la Casa Albă. Cât despre planurile și reformele sale economice, conservatorul adept al pieței libere a lăsat o mulțime de indicii de-a lungul timpului. Despre efectele benefice ale reducerii taxelor pentru companii și ale birocrației se poate citi în cartea sa din 2008 intitulată „Îndrăzniți mai mult capitalism“. Merz știe prea bine ce înseamnă aceste lucruri pentru companii deoarece vine din mediul de afaceri.
Reduceri cuprinzătoare ale impozitului pe venit și profit sunt inima programului său economic, denumit „Agenda 2030“ pentru a face referire la un program de reforme de succes implementat în anii 2000. El a sugerat că va diminua cheltuielile cu serviciile publice, inclusiv prin revizuirea numărului de angajați din sector și a subvențiilor, pentru a le majora pe cele cu apărarea astfel încât să le aducă la 3% din PIB, „pas cu pas, ajungând mai întâi la 2%“. Despre reducerea taxelor, „pentru toți“, politicianul a explicat că astfel va fi stimulată creșterea economică și va încuraja oamenii să-și țină averile în Germania în loc să și le ducă în paradisuri fiscale.
Pe de altă parte, Merz, la fel ca Scholz, a promis că salariul minim va fi majorat la 12 euro, dar numai ca măsură excepțională. Programul economic al conservatorului include reforma ajutoarelor de șomaj, scăderea prețurilor electricității și stimulente fiscale pentru persoanele care ajung la vârsta pensionării însă continuă să muncească. Experții sunt sceptici că propunerile lui Merz vor aduce creșterea economică de care Germania are nevoie și atrag atenția că multe amănunte lipsesc. Iar incertitudinile externe, cum ar fi amenințările lui Trump cu aplicarea de tarife, cresc.
Dirk Bach, de la institutul economic DIW, a calculat că numai reducerile de taxe propuse vor costa peste 110 miliarde euro, exacerbând o problemă de care Germania se tot lovește: de unde bani? Astfel de cheltuieli ar necesita ca Germania să modifice frâna datoriilor prevăzută în constituție. Merz s-a arătat deschis la o astfel de soluție, deși partidul său sprijină oficial frâna.
O altă chestiune, emblematică pentru Germania, în care se vede spiritul capitalist al lui Merz – a fost președinte în consiliul de supraveghere al subsidiarei germane a colosului de investiții BlackRock – este transportul feroviar. Liderul CDU a spus că rețeaua feroviară trebuie să rămână în mâinile statului, însă pe piață ar putea intra și concurența. Scholz l-a acuzat pe Merz că vrea să demonteze Deutsche Bahn și să o privatizeze. De asemenea, conservatorul a specificat că nicio companie auto nu este prea mare pentru a eșua și a exclus orice posibil bailout.