Țările europene din prima linie reacționează la amenințarea rusească: Statele baltice și Polonia vor să se retragă din acordul care interzice folosirea minelor antipersonal

Cele trei state baltice și Polonia recomandă retragerea dintr-un acord internațional care interzice minele antipersonal, în contextul în care țările NATO aflate în prima linie reacționează la amenințarea tot mai mare a agresiunii rusești, scrie FT. 

Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au declarat marți că au nevoie de „flexibilitate și libertate de alegere” pentru a apăra „flancul estic vulnerabil” al alianței de apărare occidentale în fața Rusiei și Belarusului.

„Amenințările militare la adresa statelor membre NATO care se învecinează cu Rusia și Belarus s-au intensificat semnificativ”, au spus cele patru țări într-o declarație comună. „Având în vedere acest mediu de securitate instabil, marcat de agresiunea Rusiei și amenințarea sa continuă la adresa comunității euro-atlantice, este esențial să fie evaluate toate măsurile pentru întărirea capacităților noastre de descurajare și apărare.”

Această inițiativă este unul dintre cele mai recente semnale de îngrijorare din partea statelor NATO vecine cu Rusia, în ceea ce privește apărarea împotriva vecinului lor estic, după invazia la scară largă a Ucrainei din 2022.

Și Finlanda a început o dezbatere privind retragerea din Convenția de la Ottawa care interzice minele antipersonal, iar parlamentari de rang înalt au declarat că un vot pozitiv ar putea avea loc înainte de vară.

Hanno Pevkur, ministrul apărării din Estonia, a declarat că forțele armate ale țării nu consideră necesară, în prezent, adoptarea minelor antipersonal interzise anterior.

„Pe tot parcursul discuțiilor privind minele antipersonal, am respectat principiul conform căruia deciziile privind Convenția de la Ottawa trebuie luate în solidaritate și coordonare la nivel regional”, a spus el. „În același timp, în prezent nu avem planuri de a dezvolta, stoca sau utiliza mine antipersonal interzise anterior.”

Toate cele patru țări își măresc rapid cheltuielile pentru apărare ca răspuns la agresiunea rusă, care a inclus atacuri recente de sabotaj în țările baltice și în Polonia. Lituania, Estonia și Polonia susțin deja un buget pentru apărare de 5% din PIB, nivel propus de fostul președinte american Donald Trump ca noul standard pentru membrii NATO, peste obiectivul actual de 2%.

Retragerea Poloniei din Convenția de la Ottawa, semnată în urmă cu mai bine de două decenii, a fost deja semnalată de premierul Donald Tusk într-un discurs important susținut în parlament la începutul acestei luni, în care a anunțat, de asemenea, obiective precum dublarea efectivelor armatei și transformarea Poloniei într-o putere nucleară pentru a descuraja agresiunea rusă. Tusk le-a mai spus parlamentarilor că Varșovia ar putea „posibil” să se retragă și dintr-un alt tratat – Convenția de la Dublin privind munițiile cu dispersie, semnată în 2008.