Țările din întreaga lume se confruntă cu un risc de recesiune din cauza războiului din Ucraina

♦ Banca Mondială: Războiul din Ucraina duce la prețuri ridicate la mărfuri, la întreruperi în lanțurile de aprovizionare, sporește insecuritatea alimentară, sărăcia, creșterea inflației, contribuie la înăsprirea condițiilor financiare și accentuează vulnerabilitatea financiară.

 Țările din întreaga lume se confruntă cu un risc de recesiune adus de războiul din Ucraina, spune Banca Mondială. Războiul purtat de Rusia în Ucraina nu numai că a cauzat o catastrofă umanitară, cu mii de civili uciși și alte milioane de persoane strămutate, ci a dus și la o încetinire profundă a economiei din regiune și la o serie de efecte negative care s-au răspândit la nivel mondial, conform raportului „Perspective econo­mice globale“, publicat de Banca Mondială.

Aceste efecte negative care se răspândesc în economiile de la nivel mondial amplifică problemele care au apărut din cauza pandemiei, cum ar fi blocajele în lanțurile internaționale de aprovizionare și creșterile semnificative ale prețului multor mărfuri.

„La puțin peste doi ani după ce COVID-19 a provocat cea mai profundă recesiune globală de după al Doilea Război Mondial, economia mondială este din nou în pericol. De data aceasta se confruntă cu o inflație ridicată și o creștere lentă în același timp. Chiar dacă o recesiune globală este evitată, inflația mare ar putea persista timp de câțiva ani. Pe fondul războiului din Ucraina, al inflației în creștere și al ratelor dobânzilor în creștere, creșterea economică mondială este de așteptat să scadă în 2022. Acum este posibil să avem câțiva ani de inflație peste medie și de creștere econo­mică sub medie, cu consecințe potențial destabilizatoare pentru econo­mi­ile cu venituri mici și medii“, afirmă David Malpass, președintele Băncii Mondiale.

După mai bine de doi ani de pandemie, efectele invadării Ucrainei de către Rusia vor duce la încetinirea creșterii economice de la nivel mondial. Astfel, economia mondială ar urma să înregistreze în acest an o creștere de 2,9%, față de un avans de 4,1% previzionat în ianuarie 2022, conform Băncii Mondiale. „Creșterea prețurilor la energie și alimente, împreună cu perturbările lanțurilor de aprovizionare și comerciale declanșate de războiul din Ucraina și adaptarea necesară ratelor dobânzilor care este în curs de desfășurare reprezintă cele mai importante motive ale scăderii prognozei de creștere economică“, explică președintele Băncii Mondiale.

Războiul din Ucraina duce la prețuri ridicate la mărfuri, contribuie la întreruperi în lanțurile de aprovizionare, sporește inse­curitatea alimentară, sărăcia, exacerbarea inflației, contribuie la înăsprirea condițiilor financiare, accentuează vulnerabilitatea financiară și sporește incertitudinea politicilor publice, conform raportului citat.

„Prosperitatea pe termen lung va depinde de revenirea la o creștere mai rapidă și de un mediu politic mai stabil. Există motive întemeiate să ne așteptăm că, odată cu încetarea războiului din Ucraina, vor fi eforturi care vor veni inclusiv din partea Grupului Băncii Mondiale pentru a reconstrui economia ucraineană și a relansa creșterea economică mondială. Între timp, factorii de decizie de pretutindeni trebuie să lupte împotriva celorlalte crize care sunt în dezvoltare în lume: catastrofa prețurilor mai mari la alimente și energie, amenințarea inflației mari prelungite, creșterea inegalității și a instabilității, schimbările climatice și surplusul de datorii în creștere“, a spus David Malpass.

David Malpass, președintele Băncii Mondiale: Factorii de decizie de pretutindeni trebuie să lupte împotriva celorlalte crize care sunt în dezvoltare în lume: catastrofa prețurilor mai mari la alimente și energie, amenințarea inflației mari prelungite, creșterea inegalității și a instabilității.

În acest timp, Ucraina se confruntă cu o provocare cu consecințe grave în toată lumea: 20 de milioane de tone de cereale sunt blocate în porturile sale.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de grâu, porumb, orz și ulei de floarea-soarelui din lume, produse alimentare care sunt esențiale pentru multe țări în curs de dezvoltare.

Înainte ca războiul să izbucnească, Ucraina putea exporta până la 6 milioane de tone de cereale pe lună, dintre care majoritatea erau expediate din portul din Odesa.

Dar accesul la Marea Neagră este acum complet restricționat de prezența marinei ruse, blocând efectiv principala rută comercială a Ucrainei.

Exporturile din țară au scăzut dramatic, în timp ce capacitățile sale de stocare sunt la limită. Pierderea bruscă a produselor din Ucraina a dus prețurile alimentelor la niveluri record, punând o presiune financiară enormă pe țările cu venituri mici.

„Războiul amenință să arunce zeci de mili­oane de oameni în insecuritate alimen­tară, urmată de malnutriție și foamete în masă , într-o criză care ar putea dura ani de zile“, a spus secretarul general al Națiunilor Unite António Guterres, citat de Euronews.

Armata Rusiei a pus mâna pe o mare parte a coastei de sud a Ucrainei, iar navele sa­le de război controlează accesul în por­turile țării la Marea Neagră. Moscova a dat vina pe Ucraina și pe Occident pentru per­tur­­barea exporturilor de cereale ucrainene.

„Dacă cineva vrea să rezolve problema exportului de cereale ucrainene, cea mai ușoară cale este prin Belarus. Nimeni nu vă oprește. Dar pentru acest lucru trebuie să ridicați sancțiunile din Belarus“, a spus președintele rus Vladimir Putin, citat de Reuters.

Indicele prețurilor la alimente al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), un instrument de măsurare a prețurilor celor mai comercializate produse alimentare de bază, a scăzut în mai pentru a doua lună consecutivă după ce a atins un record în martie, a anunțat vineri agenția ONU.

Luca Russo, analistul principal al FAO pentru crizele alimentare, a declarat pentru Al Jazeera că riscul unei crize alimentare severe este resimțit în special în țările în curs de dezvoltare.