Țările din Balcani stau pe un butoi de pulbere: Liderii statelor care încearcă de ani de zile să adere la UE sunt frustrați de procesul accelerat de aderare al Ucrainei

Unii lideri din Balcani sunt din ce în ce mai frustrați de faptul că Ucraina le devansează țările lor în procesul de aderare la UE, adăugând noi întârzieri la eforturile lor de decenii de a adera la blocul comunitar, scrie FT. 

“Nu am nimic împotriva ucrainenilor”, a declarat președintele sârb Aleksandar Vučić pentru Financial Times. Dar nivelul de sprijin al UE pentru Ucraina, acordându-i statutul de candidat la UE în termen de un an de la depunerea cererii sale și începând potențial negocierile de aderare anul viitor, “ne arată că [un astfel de sprijin politic] nu a existat niciodată pentru noi”, a spus el.

Kievul a depus cererea de aderare în februarie 2022, la câteva zile după invazia pe scară largă a Rusiei, și a primit statutul de candidat patru luni mai târziu. În schimb, Belgradul a trebuit să aștepte mai mult de patru ani după ce a depus cererea pentru a începe negocierile de aderare în 2014.

Negocierile cu Serbia sunt în prezent împotmolite din cauza mai multor probleme, în special eșecul Belgradului de a normaliza relațiile cu fosta sa provincie Kosovo, care și-a declarat independența în 2008. Serbia este, de asemenea, singura națiune din Balcanii de Vest care nu a adoptat sancțiunile UE împotriva Rusiei, ceea ce a încetinit și mai mult perspectivele sale de aderare.

UE s-a angajat să accelereze procesul de aderare a șase țări din Balcanii de Vest – Serbia, Kosovo, Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina -, președintele Consiliului European, Charles Michel, susținând că primele aderări ar trebui să aibă loc până în 2030.

Însă, la un eveniment recent din Slovenia, organizat după anunțul lui Michel, premierul albanez Edi Rama a pus la îndoială noul obiectiv și a spus, în glumă, că exemplul Ucrainei arată că războiul poate accelera aderarea.

“Cine ar trebui să atace pe cine în acest panel pentru a obține mai repede aderarea?” i-a întrebat în glumă Rama pe colegii săi lideri care se aflau alături de el pe scenă. “Bulgaria poate ataca cu ușurință Macedonia de Nord, Croația poate ataca Serbia, Serbia poate ataca Kosovo, Bosnia se poate ataca pe sine… așa că putem fi cu toții pregătiți să ne alăturăm trenului cu Ucraina”.

În timp ce progresul mai rapid al Ucrainei îi frustrează pe mulți, Macedonia de Nord, o țară NATO care a așteptat 18 ani înainte de a începe negocierile de aderare la UE, a declarat că nu consideră țara devastată de război drept “concurență”.

“Rezultatul războiului din Ucraina va defini soarta însăși a Uniunii”, a declarat ministrul de externe al Macedoniei de Nord, Bujar Osmani. “Ucraina nu ar trebui să fie văzută ca fiind privilegiată, deoarece Ucraina nu luptă doar pentru ea însăși, ci pentru … viitorul continentului.”

Destrămarea Iugoslaviei în anii 1990 a dus la războaie între Serbia, Croația, Bosnia și Kosovo, care au dus la zeci de mii de morți și la milioane de persoane strămutate. De atunci, unele ostilități, inclusiv cele legate de componența Bosniei și de statutul Kosovo, au izbucnit în mod repetat, ceea ce face ca integrarea lor în UE să fie și mai evazivă.