Țările bogate au primit un număr "derizoriu" de refugiați sirieni, denunță Amnesty International

Cu câteva zile înainte de conferința donatorilor de la Geneva, prevăzută pentru 9 decembrie, organizația pentru apărarea drepturilor omului s-a declarat “șocată” de refuzul țărilor bogate de a primi mai mulți refugiați sirieni.

“Aproximativ 3,8 milioane de refugiați din Siria au fost primiți în principal de cinci țări din regiune: Turcia, Liban, Iordania, Irak și Egipt”, subliniază Amnesty International. “Doar 1,7% din acest total a primit azil în alte țări”, adaugă organizația.

Amnesty a menționat “numărul derizoriu al locurilor de relocare oferite de comunitatea internațională” și a subliniat că statele din Golf, Rusia și China nu au propus niciun loc pentru relocarea refugiaților sirieni.

Cu excepția Germaniei, țările din Uniunea Europeană nu s-au angajat să primească mai mult de 0,17% dintre refugiații aflați în cele cinci țări care se învecinează cu Siria.

“Dezechilibrul (…) este într-adevăr șocant”, a afirmat Sherif Elsayed-Ali, șeful departamentului pentru refugiați și imigranți din cadrul Amnesty. “Absența totală a angajamentului din partea țărilor din Golf în vederea primirii (refugiaților) este rușinoasă”, a subliniat el. “Legăturile lingvistice și religioase ar trebui să plaseze țările din Golf în prima linie a statelor care oferă un adăpost sigur” pentru refugiați, adaugă Amnesty.

Organizația și-a exprimat regretul că primirea unui număr mare de refugiați de către țările vecine Siriei reprezintă o presiune enormă pentru aceste state, care nu dispun de resursele necesare pentru a gestiona situația.

Amnesty International a adăugat că a cerut relocarea a 5% dintre refugiații din Siria până la sfârșitul anului 2015, și a altor 5% în anul următor. Aceasta ar permite primirea aproape a tuturor celor 380.000 de refugiați pe care ONU i-a identificat drept cazuri eligibile pentru relocare, din cauza vulnerabilităților speciale, fiind vorba în special de copii orfani și supraviețuitori ai cazurilor de tortură.

“Țările nu se pot limita doar la plata unor sume de bani pentru a avea conștiința liniștită și a se spăla pe mâini de această problemă”, a apreciat Elsayed-Ali. “Cei care au reursele economice trebuie să joace un rol mai important”, a adăugat el.

Conflictul din Siria a izbucnit în martie 2011, în urma reprimării sângeroase a manifestațiilor antiguvernamentale care s-au transformat într-un război civil și au determinat strămutarea a aproximativ jumătate din populația țării.

Peste trei milioane de persoane au părăsit Siria, devenind refugiați, în timp ce peste șapte milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Siriei.

Refugiații se confruntă cu sărăcia, probleme de sănătate și tensiuni crescânde cu comunitățile locale, unde trăiesc în tabere improvizate și în condiții extrem de dificile.