Țara care se scufundă în beznă. Criza economică a explodat, iar acum milioane de oameni au rămas fără curent electric, apă, medicamente și alte resurse vitale. Școlile și micile afaceri s-au închis, iar oamenii au început să se revolte

Guvernul comunist al Cubei se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa de la prăbușirea URSS din 1991. Țara este măcinată de o criză energetică fără precedent, suprapusă peste o penurie severă de alimente, combustibil, apă și medicamente, rezultatul unei prăbușiri economice de amploare, scrie Financial Times.

„Guvernul cubanez și partidul comunist se confruntă cu cea mai gravă criză de la căderea Uniunii Sovietice, atât din punct de vedere economic, cât și politic. Guvernul este falit, și nu mai poate să importe suficiente alimente sau combustibil” a declarat Bill LeoGrande, cercetător la American University din Washington.

Rețeaua națională de electricitate a cedat de patru ori în ultimele patru zile, lăsând cea mai mare parte a țării, inclusiv capitala Havana, fără curent electric. Locuitorii au fost nevoiți să care găleți cu apă din cisterne sau fântâni până la casele lor și să stea la coadă ore întregi pentru pâine și alte produse esențiale. Școlile și micile businessuri s-au închis temporar, în timp oamenii furioși au ieșit pe străzi pentru a protesta.

Într-o încercare de calma spiritele, președintele Miguel Díaz-Canel a apărut duminică seara la televiziunea de stat îmbrăcat în uniformă militară pentru a avertiza cubanezii să nu ia parte la „vandalism”.

În timp ce autoritățile cubaneze se străduiau să reconecteze rețeaua electrică învechită a țării, un uragan de categoria unu s-a abătut asupra estului insulei, provocând ploi abundente și vânturi puternice în zonă, exacerbând problemele deja existente.

Criza energetică survine într-un moment periculos pentru Cuba, care se chinuie să asigure populației resurse vitale, precum alimente, apă și colectarea gunoiului, și ale cărei economie a fost afectată de cererea turistică slabă și de sancțiunile severe ale SUA.

Cubanezii sunt obișnuiți cu penele de curent, însă problema a devenit din ce în ce mai gravă , întreruperile de patru ore fiind o caracteristică obișnuită a vieții în Havana, în timp ce în mediul rural acestea durează adesea mai mult de 12 ore pe zi.

Într-un discurs adresat națiunii săptămâna trecută, prim-ministrul Manuel Marrero a declarat că țara nu își mai poate permite să cumpere suficient combustibil de pe piața internațională pentru a produce energia de care are nevoie.

Livrările din partea aliaților internaționali ai Cubei nu compensează deficitul. Venezuela a redus considerabil livrările de petrol către Cuba în ultimii ani și, deși Rusia a crescut livrările de țiței, acestea nu sunt suficiente pentru a alimenta insula. China instalează panouri solare pe insulă, dar acesta este un proiect pe termen lung, care nu rezolvă criza din prezent.

Mai mult, guvernul nu a reușit să întrețină centralele electrice din epoca sovietică și nu a implementat pe deplin reformele promise, orientate spre piață, care ar putea ajuta la tranziția către o economie mai deschisă.

Embargoul american este sursa penuriei de combustibil. Administrația Biden a păstrat în vigoare toate măsurile economimce luate împotriva Cubei în era Trump, care, potrivit economiștilor, împiedică miliarde de dolari să intre în conturile statului în fiecare an.

Embargoul american a privat statul cubanez de „„apacitatea de a face multe lucruri, inclusiv de a importa piese de schimb și combustibil pentru producția de electricitate”, a declarat Fulton Armstrong, un fost ofițer național de informații al SUA pentru America Latină.

Analiștii spun că, pentru a asigura o aprovizionare cu energie sustenabilă , Cuba trebuie să înlocuiască centralele electrice din era sovietică, majoritatea fiind vechi de aproape o jumătate de secol.

„Soluția este o reformă radicală și investiții externe”, a declarat Ricardo Torres, cercetător la Centrul pentru studii latino-americane de la American University.