„Țara Ovăzului” din Transilvania
Archita, Roadeș, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri sunt satele transilvănene în care s-au adunat în doar cinci zile circa 6.000 de oameni, printre care și germani, britanici, elvețieni și chiar și americani. Ce i-a adus aici?
Sunt mai bine de trei decenii de când Malvine Kloos și soțul ei, Richard, au plecat din România și s-au mutat în Germania, în apropierea orașului Dortmund. În satul Cloașterf din județul Mureș, unde s-a născut Malvine, mai vin acum doar în vacanțe, când își aduc și nepoții, născuți și crescuți pe meleaguri germane.
„Câteodată mă întreb «unde sunt acasă?» și îmi dau seama că rădăcinile mele rămân aici, pentru că aici m-am născut și am copilărit. Nemții nu sunt la fel de ospitalieri și prietenoși ca noi, de aceea România ne place mult mai mult”, povestește Malvine Kloos, de origine săsească.
În Cloașterf, familia Kloos petrece cam cinci luni pe an, în casa lor de vacanță, iar în restul timpului se întoarce în Germania. Spune cu bucurie și cu un dram de mândrie totodată că nepoții ei adoră România, la pachet cu obiceiurile, peisajele și mâncarea de aici.
Povestea familiei Kloos este doar una dintre cele care și-au dat întâlnire în perioada 2-6 august în mai multe sate din Transilvania, cu ocazia Săptămânii Haferland. Haferland — „Țara Ovăzului” — este regiunea cuprinsă între Rupea și Sighișoara, numită astfel ca urmare a culturilor ce obișnuiau să predomine în această zonă.
În cadrul evenimentului, care este dedicat promovării culturii săsești de aici, sași întorși în România, turiști străini curioși să vadă ineditul din ADN-ul acestei populații, turiști români „flămânzi” de o gură de aer de țară s-au plimbat toți împreună dintr-un sat în altul în cele cinci zile de sărbătoare.
O sărbătoare ca zilele de vară din copilărie, toropite de soare și îndulcite de miros de gogoși aburinde. Archita, Roadeș, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri au fost scenele pe care au dansat tradiții și povești săsești, în cadrul balului tradițional cu oameni îmbrăcați în costume populare și în stare de bine.
Sâmbătă după-amiază, când soarele era mai dogoritor, toată suflarea din Criț s-a adunat în biserica fortificată a satului să-l asculte pe violonistul Alexandru Tomescu. Îl văzusem în urmă cu aproape un an și în București, într-un concert la Teatrul Odeon, iar emoțiile care îi tremurau în glas au fost aceleași și în Capitală, și în Criț.
Aș putea pune un pariu că mulți dintre cei care l-au ascultat în biserica din Criț nu aveau habar ce e vioara Stradivarius. Și totuși, de la vlădică până la opincă, toți și-au ținut respirația măcar câteva secunde după ce Alexandru Tomescu a început să cânte, dându-și coate din când când, ca pentru a-și atrage atenția unul altuia: „Tu-l auzi cum cântă?”. Sătenii din Criț s-au așezat în primele rânduri, fascinați de spectacolul din fața lor.
„Se spune că scârțâitul porții raiului este de fapt un sunet de vioară”, le-a spus Alexandru Tomescu la începutul concertului. Și tind să cred că i-a cucerit pe toți. A plecat capul în fața lor la aplauze, de parcă nici nu le-ar fi meritat, și a ieșit din scenă cu aceeași modestie neclinitită.
Pregătirea pentru Săptămâna Haferland, care a ajuns anul acesta la a șasea ediție, începe în luna martie. Coordonatorul proiectului este Fundația Michael Schmidt, fondată de omul de afaceri cu același nume, care controlează grupul Automobile Bavaria. Pe lângă contribuția fundației însă, fiecare sat are o echipă proprie care se ocupă de evenimentele din respectiva localitate.
„Festivalul crește de la an la an, iar oamenii din Haferland se implică din ce în ce mai mult în organizarea acestuia și propun activități sau ateliere de meșteșuguri interesante. Festivalul este finanțat din resurse proprii ale organizatorilor din fiecare sat participant, la care se adaugă resurse atrase din sponsorizări. Evenimentul este cofinanțat de Ministerul Culturii și de Consiliul Județean Brașov”, spune Olivia Stapley, project manager la Fundația Michael Schmidt.
Anul acesta, la Săptămâna Haferland au participat aproape 6.000 de oameni. Dintre aceștia, 20% au fost turiști străini, cei mai mulți din Europa, în special din Germania și Marea Britanie, dar și din Elveția, Austria și chiar Statele Unite ale Americii.
„Săptămâna Haferland este un festival de dimensiuni medii, care are loc într-o zonă rurală unică în România, gazde fiind gospodăriile săsești, șurile și bisericile fortificate”, mai spune Olivia Stapley.
Tocmai șurile și gospodăriile au fost, de altfel, atracția principală. Desigur, norocoșii s-au putut plimba și cu căruța prin sate și s-au înfruptat din belșugul care a pus stăpânire pe mesele întinse în curtea bisericii. „Suntem din Sibiu. Anul trecut am venit din întâmplare pe aici în perioada festivalului și ne-a plăcut. Acum am venit pentru două zile, iar anul viitor vrem să venim trei zile și să luăm și câțiva prieteni cu noi. Aici cunoști și alți oameni, e un alt fel de socializare”, descrie evenimentul, în câteva tușe, o familie din Sibiu, venită la Cloașterf să asculte concertul de jazz din biserica satului.