Țara noastră se îndreaptă către o perioadă incredibil de grea, în care majoritate românilor vor avea de suferit

Factura finală de gaze a unui apartament din București va fi la început de toamnă cu 80% mai mare față de cea de anul trecut, iar cea la energie cu 20% mai mare. Fără nicio altă introducere necesară, România se îndreaptă, cu motorul economiei turate la maximum, spre cea mai scumpă iarăși din istoria sa. Și, ca de fiecare dată, este luată prin surprindere, în ciuda tuturor avertismentelor din ultima jumătate de an.

Una dintre ofertele pentru gaze naturale promovate de ENGIE România, cel mai mare distribuitor local de gaze naturale, pentru luna aceasta, ENGIE Gas 4U, indică un preț de 0,169 lei / kWh, într-un abonament cu o valabilitate de 12 luni, pentru care se aplică un discount de preț de 20% pentru primele trei luni. La final, prețul cu toate taxele incluse și cu acest discount, ar fi de 0,211 lei pe kWh. O casă de 60 de metri pătrați consumă lunar circa 600 kWh, așa că sunt atât de multe de reducere oferite, încheierea unui contract nou cu acest abonament s-ar traduce într-o factură lunară de circa 127 de lei, cel puțin pentru primele trei luni de abonament . Problemă? În iulie, anul trecut, pentru același abonament, preț final, cu un discount de 10% la acel moment pentru primele șase luni, era de 0,115 lei pe kWh, iar factura de 70 de lei pe lună. Astfel,
Dintr-un foc.

La E.ON, rivalii ENGIE care gestionează rețeaua de distribuție a gazului natural și a energiei electrice din nordul României, lucrurile stau la fel, prețul gazului pur pe unul dintre abonamentele promovate de E.ON, E.ON Promo gas, crescând într- un singur an de la 0,079 lei pe kWh la 0,145 lei pe kWh. La aceasta se adaugă alte taxe, accize sau TVA, controlate de stat român.

Pe zona de energie electrică, factura finală din toamna acestui an ar putea crește cu 20%. De exemplu, energie pură pe abonamentul Enel Fix Online Salut este acum la 0,32 lei pe kWh, în timp ce anul trecut oferta pe 12 luni se încheie la 0,23 lei pe kWh. Cum energia este despre jumătate din factura finală, rezultat că un consumator rezidențial clasic, care a trecut totuși în sectorul consurențial, va scoate cu 20% mai mult pentru aceeași energie consumată.

Estimările de mai sus sunt calcule ale Business Magazin, făcute pe baza datelor publice, prezente în ofertele furnizorilor de utilități. Procentele pot varia în funcție de abonamentele alese și deci de clauzele contractuale specifice fiecărui abonament.

Ce se află totuși în spatele acestor scumpiri istorice?

De la 18 euro pe MWh în primul trimestru al anului, contractele pe gaze pentru ultimul trimestru din 2021 se încheie la peste 47 de euro pe MWh, specialiștii internaționali avertizând deja că Europa se îndreaptă spre o criză de alimentare în sezonul rece. Iarna lungă și primăvara neobișnuit de rece de anul acesta reprezintă un factor pentru scumpirea masivă. Pe de altă parte, redresarea economică peste așteptări a creat o cerere care a depășit prognozele inițiale. Prin urmare, nici depozitele de înmagazinare nu s-au mai umplut pe perioada verii, așa cum se întâmplă de obicei. În același timp, fluxul de GNL (gaz natural lichefiat) către Europa a scăzut, Asia punând pe masă oferte mai bune.

Prețurile gazelor naturale din Olanda, de referință în nord-vestul Europei, au crescut cu 80% în ultimele trei luni, până la maxime istorice, în timp ce gazul natural lichefiat (LNG) din Asia este la cel mai mare nivel din ultimii opt ani, arată datele Reuters. Depozitele europene de gaze sunt în prezent pline în proporție de 50% până la 60%, comparativ cu 80% vara trecută, spun analiștii.

În România lucrurile nu stau bine

„Cifra de afaceri din activitatea de înmagazinare a înregistrat o diminuare de 27,1 mil. lei, ca urmare a rezervării unei capacități de înmagazinare mai mici în ciclul de înmagazinare 2021-2022 față de ciclul de înmagazinare anterior. În semestrul I 2021 clienții filialei Depogaz au extras din depozite 1.420,7 mil. mc (semestrul I 2020: 923,9 mil. mc), însă au injectat doar 559 mil. mc (semestrul I 2020: 571 mil. mc), rezultând o diminuare a gazelor în depozite de 861,7 mil. mc (semestrul I 2020: 352,9 mil. mc)“, se arată în raportul de pe primul semestru al anului publicat recent de Romgaz. Mai mult, România apare în statisticile Gazprom, cel mai mare furnizor extern de gaz al UE, cu o creștere a cantităților importate de 318,3% în perioada ianuarie-iulie față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe plan local, creșterea accelerată a importurilor de gaze, care au sărit iar de nivelul de 20% din consumul național, se suprapune peste o scădere a producției interne și o creștere a cererii cu 8%.

„Cererea de energie și gaze și-a revenit mult mai repede decât ne așteptam”, spune Lăcrămioara Diaconu-Pințea, membru în boardul Complexului Energetic Oltenia, companie care asigură 20% din producția de energie a României.

Mai mult, orientarea spre verde a întregului bloc european nu face decât să sporească în continuare cererea de gaze, spre satisfacția Gazprom.

„Dacă nu vrem să avem nota de plată prelungită la nesfârșit, trebuie să luăm aceste măsuri de ieșire din cărbuni”, continuă Lăcrămioara-Diaconu Pințea.

Pe zona de energie electrică, evoluția prețurilor de la începutul anului indică același lucru: ne îndreptăm spre cea mai scumpă iarnă energetică din istoria României.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL