Țara lui “Nu Știu”. Vrem schimbări, dar nu știm cum ne ajută, putem doar presupune. Trei luni de la implementarea legii bacșișului, dar încă nu se cunoaște impactul

Șapte ani a durat până ce legea bacșișului a intrat în vigoare, desigur, o perioadă insuficientă pentru a avea o formă care să nu ridice probleme și întrebări odată cu aplicarea.

De la 1 ianuarie 2023 a intrat în vigoare legea bacșișului prin care tipsul este introdus pe bon și poate fi plătit și cu cardul. Pentru mine a fost o bucurie știind că nu o să mai alerg după un ATM după ce mi-am terminat masa sau cafeaua de la restaurant ca să las tips ospătarului.  Am văzut mereu bacșișul ca pe o modalitate prin care îmi arăt recunoștința față de munca prestată de un om, care este plătit cu salariul minim pe economie, în cele mai multe cazuri. Mai mult, în timpul facultății am lucrat câteva luni în HoReCa, iar munca celor din această industrie nu e ușoară, iar tipsul uneori se împarte și cu șeful, că a ajutat și el puțin. Munca în HoReCa presupune ore întregi de stat în picioare, alergat kilometri întregi în câțiva metri pătrați, suportat glume bune sau proaste din partea clienților, adaptare emoțională indiferent de situație.

Tipsul este uneori doar o răsplată a nervilor de oțel pe care acești angajați au reușit să îi construiască.

Dincolo de această discuție, legea tipsului a venit pentru a proteja angajații. Sectorul HoReCa aduna în 2021 circa 117.000 de angajați, potrivit datelor Registrului Comerțului. Legea presupune că tipsul va intra într-un cont separat, iar din acest cont vor pleca banii direct către angajați. Pe hârtie sună bine, dar nu știm însă care este realitatea.

Angajații din HoReCa au printre cele mai mici salarii medii nete din piață. Potrivit Institutului Național de Statistică, angajații din hoteluri și restaurante aveau în luna februarie a acestui an un salariu mediu net de 2.355 lei.

Asociațiile patronale din industria HoReCa nu știu, la trei luni de la implementarea legii, care sunt toate problemele cu care se confruntă operatorii din piață, care este nivelul bacșișului lăsat, care este impactul acestei legi. Asociațiile ne spun că vom afla în 2024, când vor depune companiile bilanțurile pe 2023, până atunci nu se știe. Asociațiile patronale sunt organizații în care se înscriu membri ce plătesc anual o cotizație, nu pot avea o imagine clară asupra pieței, dar pot face un efort să cunoască situația măcar în rândul membrilor lor.

Asociațiile din industrie au oraganizat ieri o conferință de presă pe tema legii bacșișului – Impactul reglementării în Industria HoReCa la 3 luni de la implementare. După participarea la această conferință, nu se știe care e impactul real, care sunt primele cifre privind acest impact.

Nu doar patronatele nu știu, dar nici reprezentanții ANAF, deși au menționat că se fac controale în piață pentru a se verifica dacă legea este sau nu respectată, instituția nu știe câți operatori au fost verificați, câți operatori au fost sancționați și nici zonele sau orașele în care au fost găsite cele mai multe nereguli.

Operatorii din HoReCa, prin asociațiile patronale, au militat pentru introducerea acestei legi spunând că vor atrage mai mulți tineri arătându-le veniturile reale ale angajaților din industrie, că aceștia vor putea lua credite. Totul pentru angajați, desigur. Dar după trei luni de la implementarea unei legi, nu se știe impactul acestei legi, cu cât a crescut venitul angajaților din industrie, dacă au atras mai mulți angajați. Nu se știe, se presupune.

Industria HoReCa numără 28.000 de operatori economici, cu venituri totale de 19 miliarde lei, potrivit datelor din 2021 de la Registrul Comerțului, ținând cont că anul 2021 a fost marcat de pandemie. În anii de dinainte de pandemie, veniturile operatorilor din HoReCa au ajuns chiar și la 30 miliarde lei.

Trei luni au trecut, iar asociațiile patronale abia de acum au de gând să discute cu membrii lor să vadă care sunt problemele cu care se confruntă, cum pot fi rezolvate, care este  impactul legii.