Țapii ispășitori ai crizei: emigranții români și bulgari

Nicio decizie, așadar, până la publicarea raportului MCV din ianuarie 2014, mai ales că atmosfera în cercurile diplomatice rămâne tensionată de lamentațiile Londrei pe tema năvalei de români și bulgari după anularea restricțiilor de circulație în UE pentru cetățenii celor două țări de la 1 ianuarie 2014. La Consiliul JAI din această săptămână, majoritatea statelor s-au pronunțat însă ferm contra instituirii unilaterale de restricții ale liberei mișcări a persoanelor între granițele UE, adică așa cum dorește guvernul britanic.

Deocamdată, premierul Ponta a încercat să asigure UE, într-un interviu la Euronews, că nu va exista niciun val de migrări masive spre Marea Britanie, iar liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, a amenințat că va cere în PE sancțiuni contra Londrei dacă aceasta va impune noi restricții românilor și bulgarilor.

“Cred că trebuie să reușim o amânare a deplinei libere circulații până când putem fi siguri că imigrația în masă nu va avea loc. Am putea, de pildă, să cerem noilor state membre să atingă un anumit nivel de venit, de PIB per capital înainte de a le permite accesul deplin la toate drepturile care decurg din dreptul de liberă circulație”, a declarat ministrul de interne britanic Theresa May.

Austria, Germania, Olanda și Marea Britanie au trimis în aprilie o scrisoare președinției europene în care atăgeau atenția asupra unor “abuzuri” ale dreptului la liberă circulație. Acum, Viviane Reding, comisarul european pentru justiție și drepturi fundamentale, a întărit ideea că “dreptul la libera mișcare este un drept la libera circulație, nu dreptul dea migra în alt stat membru”.

Un sondaj UE publicat în această săptămână și citat în presa germană, ostilă imigrației, arată că la nivel european, Bulgaria și România au avut în 2012 ponderea cea mai mare de cetățeni expuși sărăciei și excluderii sociale. Conform datelor Eurostat, ponderea respectivă era de 49% în Bulgaria și de 42% în România. Cele două țări erau urmate de Letonia (37%), Grecia (35%), în timp ce pe ultimele locuri se găseau Olanda și Cehia (15%).