Tânărul care vinde ochelari de 5 milioane de euro de acasă

“MOTIVUL PENTRU CARE AM ALES SĂ MĂ MUT ÎN BRAȘOV ESTE CĂ AM DOI COPII PE CARE AM ALES SĂ ÎI CRESC ACOLO”, își argumentează Nicolae Jurca alegerea de părăsi Capitala, dar și locul de muncă anterior, din cadrul companiei din IT Ultra Pro Computers. La 31 de ani, el este directorul general al Optiplaza, liderul de piață pe segmentul de retail pentru ochelari de vedere, lentile de contact și ochelari de soare, un business cu o cifră de afaceri de 4,75 milioane de euro în 2012. Ușor timorat din cauza trecerii dinspre IT spre un domeniu diferit, și-a început cariera la Optiplaza în urmă cu șase ani, după ce a descoperit compania strict din perspectiva relocării în Brașov, după lungi tatonări.

ABSOLVISE ÎN BRAȘOV FACULTATEA DE MECATRONICĂ, iar IT-ul era visul lui. A depus o serie de CV-uri, a fost acceptat la unul dintre magazinele Ultra Pro Computers, o afacere care, de la statutul de cel mai mare retailer IT&C din România, a intrat în faliment în primii ani de criză. Chiar dacă din funcția pe care o deținea în acea perioadă nu avea acces la foarte multe informații legate de starea companiei, existau semne care prevesteau falimentul. „Sediul social s-a modificat într-o garsonieră din Constanța, marfa întârzia din cauza neplății furnizorilor, iar carcasele de calculator din magazin erau cumpărate din magazinul alăturat„. Semne care au contribuit, într-o mică măsură, la căutarea unei alte afaceri în care tânărul să se implice. Argumentul principal era viața departe de aglomerația Capitalei. Astfel, în 2007, Jurca a intrat în contact cu o afacere deloc familiară: Optiplaza, alcătuită în acel moment din șase magazine, din care patru în București, unul în Brașov și unul în Brăila. Afacerea este deținută de AMC SRL, o firmă de distribuție de rame de ochelari și ochelari, cu participații deținute de Marius Chiriac și Cristina Bereș, în proporție de 90%, și Paul Licșor.

Istoria Optiplaza este mai veche și se confundă cu cea a marilor centre comerciale. Primul magazin de optică cu design care „sare în ochi”, decorat cu pietre și cu marmură și care vindea branduri precum Escada, Furla sau Givenchy, a fost inaugurat odată cu deschiderea complexului Plaza din cartierul bucureștean Militari, de unde și denumirea lanțului de magazine. Într-o perioadă în care pe piață nu existau malluri, iar optica în centrele comerciale era un concept nou, Optiplaza s-a diferențiat cu ușurință, mai ales prin consilierea acordată clientului aflat la cumpărături. „Ochelarii sunt o cumpărătură de impuls, iar traficul din centrele comerciale asigura succesul, mai ales în perioada efervescentă din anii 2007-2008.”

DATORITĂ PARIULUI PE MALLURI, OPTIPLAZA A CRESCUT AFACEREA  ȘI A DESCHIS ULTERIOR MAGAZINE ÎN VITAN, Băneasa, AFI Palace Cotroceni (unde în prezent există patru magazine și două centre de optică). În prezent, Optiplaza a ajuns la 13 magazine în Capitală și 21 în restul țării, iar în cadrul acestora lucrează 35 de octometriști și au zece medici colaboratori. Iar dacă brandul Optiplaza este destinat unui segment de cumpărători cu salarii peste medie și ajunge chiar la lux, Plus Optic, un alt brand al companiei, vine în completarea acestuia. Administrat tot de Jurca, este destinat oamenilor cu venituri medii. De fapt, la începutul carierei sale în firmă, Jurca avea în responsabilitate exclusiv marketingul acestuia. Post pe care l-a ocupat pentru o scurtă perioadă de timp, îna-in-te ca proprietarii să îi lase în responsabilitate partea de retail a întregului business. „Oamenii făceau atunci vânzarea după talentul nativ, iar noi am încercat să introducem proceduri care să stabilească rolul fiecăruia în magazin”. Dacă până în 2008, rețeaua Plus Optic avea magazine în Brașov, București, Drobeta-Turnu Severin și vindea sub umbrela unei alte firme, în 2008, cu un an înainte de a se face simțite efectele crizei și pe piața locală, cele două au fuzionat. „A fost un moment în care am fost priviți cu suspiciune de proprietarii de malluri pentru că era o perioadă în care mulți și-au transferat magazinele sub firme care nu mergeau, în insolvență”.