Sute de mii de joburi ar putea fi pierdute din cauza automatizării. Soluția? Antreprenoriatul. „Sistemul de învățământ trebuie să se schimbe, dar România acum nu face asta ca țară, nu dis
România este țara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilității financiare” emis de Banca Națională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluție ar putea fi antreprenoriatul.
România este țara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilității financiare” emis de Banca Națională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluție ar putea fi antreprenoriatul.
Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an și la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de țări, antreprenoriatul și dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadrați în piața muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În același timp, peste 50% din populația globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generații dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populației globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piața muncii viitorului.
Odată cu avansul tehnologiei și al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboți, iar astfel oamenii vor fi nevoiți să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiți pentru oportunitățile viitorului, este necesar ca și sistemul de învățământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieței. Totuși, „România acum nu face asta ca țară, nu discutăm despre cum ne poziționăm față de schimbările tehnologice și sociale și nici ce strategie are România, în condițiile în care alte țări au miniștri ai inteligenței artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Țoiu.
Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri și că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face față schimbărilor. „Sistemul educațional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puțini dintre absolvenții actuali și cei din promoțiile următoare sunt cu adevărat pregătiți pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii și cooperarea între domenii și discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Țoiu.