Sute de persoane din Cluj, majoritatea de etnie romă, au participat la un marș împotriva rasismului

Aproximativ 350 de persoane, romi și reprezentanți ai unor ONG-uri, au pornit, vineri dimineață, la ora 10.00, din zona Pata Rât, unde a funcționat până la sfârșitul lunii iunie groapa de gunoi a orașului, într-un marș împotriva rasismului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Prin această manifestare, protestatarii au dorit să atragă atenția asupra modului cum au fost evacuate, în anul 2010, peste 300 de persoane de etnie romă de pe strada Coastei, din Cluj-Napoca, fiind mutate lângă groapa de gunoi de la Pata Rât.

La Pata Rât, înaintea începerii marșului, a fost prezent și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Andrei Andreicuț, care le-a spus celor prezenți la manifestație că “această comunitate aflată într-o situație materială dificilă trebuie ajutată” și că “biserica ar dori ca acestor oameni să li se facă niște case”.

La rândul său, unul dintre organizatorii marșului, Adrian Dohotaru, a declarat că oamenii care trăiesc acolo “nu mai trebuie tratați ca niște gunoaie”.

“Acțiunea noastră – Orașul pentru oameni, nu pentru profit – este un marș împotriva rasismului și împotriva nedreptăților locative suferite de oamenii deposedați de drepturile lor sociale și economice”, a declarat Adrian Dohotaru.

Participanții la marș au urmat un traseu de circa 15 kilometri printre dealuri, iar după ce au ajuns în Cluj-Napoca s-au oprit câteva minute pe strada Coastei, de unde o parte dintre ei au fost evacuați în 2010. De acolo, au continuat marșul până în fața Consiliului Județean Cluj, unde au depus un memoriu prin care revendică mai multe drepturi pentru romii care trăiesc la Pata Rât.

“Prin Marșul de solidaritate al romilor, cei care am ajuns cu sau fără voia noastră să locuim în Pata Rât, împreună cu alți cetățeni ai orașului Cluj-Napoca și cu susținătorii noștri din România și alte țări europene, revendicăm față de autoritățile locale, județene, naționale și europene următoarele: măsuri prin care să se dezvolte fondul locativ public, măsuri prin care să se garanteze accesul persoanelor marginalizate la locuințe sociale adecvate, interzicerea evacuărilor forțate, măsuri de legalizare a locuirii informale, inclusiv de sprijinire financiară a eforturilor de legalizare a locuințelor informale, măsuri de protecție pentru persoanele care lucrează în regim informal în industria deșeurilor și în alte domenii economice”, se arată în memoriul manifestanților.

Pe toată durata marșului, participanții au purtat pancarte inscripționate cu mesaje precum: “Opriți sclavia romilor”, “Opriți evacuările forțate” sau “Spune NU rasismului” și au scandat “Solidaritate” sau “Opriți sclavia romilor”.

Participanții la marș au fost însoțiți pe traseu de echipaje de jandarmi și Poliție.

În 17 decembrie 2010, autoritățile locale au evacuat peste 350 de persoane, majoritatea de etnie romă, de pe strada Coastei din Cluj-Napoca. Cele aproximativ 75 de familii au fost mutate în locuințe modulare lângă groapa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca, în urma unei dispoziții date de primarul de atunci Sorin Apostu.

Cei peste 350 de romi au fost mutați pe motiv că trăiau în locuințe improvizate pe un teren al primăriei clujene, care însă nu a oferit detalii la acea vreme privind această decizie.

Ulterior, în 2011, acel teren a fost concesionat Arhipiscopiei Clujului și a fost începută construcția Campusului Teologic “Nicolae Ivan”, care a fost inaugurat în 6 decembrie 2013 de către premierul Victor Ponta.

În noiembrie 2011, Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu 8.000 de lei Primăria Cluj-Napoca pentru mutarea familiilor de romi de pe o stradă din oraș lângă groapa de gunoi de la Pata Rât.

Oamenii mutați lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, împreună cu voluntari și activiști pentru drepturile omului, au protestat față de evacuare în mai multe rânduri.

Președintele interimar al Asociației Comunitare a Romilor din Coastei (ACRC), Claudia Greta, declara atunci că oamenii vor să trăiască în Cluj-Napoca, unde s-au născut, nu între gunoaie.

În februarie 2014, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, spunea că primăria a procedat corect în cazul romilor mutați în 2010 de pe o stradă din oraș lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, nefiind vorba despre o evacuare forțată, ci despre “o mutare cu acceptul oamenilor, care au semnat contracte de închiriere”.

“Primăria a procedat corect în 2010 și în continuare are în vedere îmbunătățirea situației romilor care locuiesc în Pata Rât prin asigurarea de locuințe sociale și depunerea unor proiecte europene prin care se încearcă îmbunătățirea condițiilor de viață de acolo. Strada Coastei, din centrul municipiului, avea construcții neautorizate, ilegale, iar oamenii care aveau o formă de contract cu primăria au semnat în decembrie 2010 un contract pentru locuințele din Pata Rât. Nu a fost o evacuare forțată, așa cum se încearcă a se acredita ideea, ci de desființare a unor construcții ilegale din centrul Clujului, și de mutarea cu acceptul oamenilor, care au semnat un contract de închiriere. Sunt 40 de locuințe sociale în 10 module, pentru care plătesc o chirie modică, de 30 de lei pe lună. S-a indus în opinia publică că a fost o evacuare forțată, ceea ce nu corespunde adevărului”, spunea Emil Boc la acea vreme.

Potrivit acestuia, romii de pe strada Coastei s-au mutat din locuințe insalubre, improprii, în module care beneficiază de curent electric, apă și căldură.