Sustainability Talks: 60% dintre tineri nu vor avea competențele necesare pentru piața muncii din 2030, inclusiv pentru tranziția către economia verde

Disponibilitatea forței de munca (grupa de varsta 15-64) nu doar că va scădea radical în viitorul apropiat, de la 64% în 2019 la 56% în 2070, dar 60% dintre tineri nu vor avea competențele necesare pentru piața muncii din 2030, inclusiv pentru tranziția către un viitor verde, potrivit studiilor citate în cadrul conferinței Sustainabilty Talks, organizate în luna iunie de Ambasada Sustenabilității din România.

Raportul „Why the world needs to upskill young people to enable the net zero transition”, realizat de PwC, UNICEF și Generation Unlimited indică faptul că 60% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani de la nivel global (830 de milioane de persoane) nu vor avea competențele necesare pentru piața muncii în 2030, inclusiv cele pentru tranziția la economia verde. Printre principalele cauze ale acestei situații se numără lipsa unei strategii de educare și formare pentru piața muncii, bazată pe colaborarea dintre guverne, mediul de afaceri și organizațiile neguvernamentale, dar și accesul limitat sau inexistent la internet. 

În România, potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul al treilea din 2022, rata șomajului a atins 23,9% în rândul tinerilor (15-24 ani) comparativ cu rata generală de 5,4%. În același timp, numărul tinerilor din întreaga lume care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ sau o formare profesională se află în prezent la cel mai ridicat nivel din 2005, după cum arată datele Organizației Mondiale a Muncii (OIM), iar pandemia a adâncit și mai mult criza în educație și formare.

Estimările incluse în raport arată că tranziția către o economie verde va crea 8,4 milioane de locuri de muncă pentru tineri până în 2030. Potrivit unei analize PwC UK, pentru fiecare loc de muncă verde creat, alte 1,4 noi locuri de muncă noi îi pot fi atribuite, iar multiplicatorul este chiar mai mare în sectoare precum energie, utilități și producție.Tranziția către o economie verde necesită o schimbare a tipurilor de locuri de muncă și o transformare a modului în care oamenii lucrează. Gestionarea acestei schimbări presupune calificare, recalificare și perfecționare, care vor avea un impact triplu: vor contribui la reducerea emisiilor de carbon, reducerea inegalității și gestionarea crizei șomajului în rândul tinerilor, arată raportul.Presiunea pentru dezvoltarea de competențe în domeniul economiei verzi este resimțită și mai mult în contextul în care ritmul de reducere a emisiilor de carbon trebuie să crească de 11 ori comparativ cu media globală realizată la începutul anilor 2000 pentru a atinge obiectivele climatice de la Paris. 

Prin urmare, va crește cererea pentru anumite locuri de muncă (ex. în construcții), va schimba natura altora (ex. întreținerea vehiculelor electrice este diferită de cea a mașinilor pe benzină), va crea noi locuri de muncă (ex. mai mulți experți în sustenabilitate) și chiar va elimina unele existente.

Forța de munca și meseriile sunt în schimbare în Europa și în contextul digitalizării și automatizării, astfel că discuțiile despre competențele potrivite în viitor devin din ce în ce mai importante. De altfel, Comisia Europeană a acționat în acest sens numind anul 2023 drept Anul European al Competențelor. Această inițiativă are obiectivul să ajute întreprinderile, în special pe cele mici și mijlocii, să abordeze deficitul de competențe din Uniunea Europeană (spre exemplu, 77% din întreprinderile din UE au dificultăți în a găsi lucrători  cu competențele necesare iar numai 37% din adulți urmează cursuri de formare în mod regulat. În plus una din trei persoane în UE nu dispun competențe digital de bază, iar femeile sunt subreprezentate în profesiile de științe, tehnologie, inginerie și matematică (STIM)). 

Mara Roman Bănescu, șef-adjunct al reprezentanței Comisiei Europene în România, a menționat în cadrul evenimentului câteva dintre sursele de finanțare ale acestor inițiative, printre care Fondul Social European Plus, care are un budget de 99 de miliarde de euro în perioada 2021-2027, Erasmus+ și Programul Europa digitală. Accesul la aceste fonduri se face direct prin statul membru și coordonatorul național din acel stat. În România, acest coordonator este Ministerul Muncii. Mara Bănescu a și menționat că în cadrul PNRR partea de digitalizare, unde sunt alocați aproape 6 miliarde de euro, conține pași concreți pentru digitalizare, dezvoltarea competențelor digitale și digitalizarea educației.