Surpriză: Industria din România care explodează ca număr de angajați. Urmează zeci de mii de angajări în următorii doi ani

Numărul de angajați din industria de outsourcing va crește cu 10% în următorii doi ani, până la 200.000, susține Că­tălin Iorgulescu, vicepreședinte al Aso­cia­ției Business Service Leaders (ABSL), asociație reprezentativă pentru această industrie.

„Resursa umană și disponibilitatea acesteia continuă să fie cea mai mare provocare pentru sector, perspectivele de creștere fiind precaute în această direcție. Competiția pentru resursa umană rămâne la un nivel ridicat, mai ales pentru pozițiile care necesită experiență crescută.”

Numărul de angajați din industria de outsourcing va crește cu 10% în următorii doi ani, până la 200.000, susține Că­tălin Iorgulescu, vicepreședinte al Aso­cia­ției Business Service Leaders (ABSL), asociație reprezentativă pentru această industrie.

„Resursa umană și disponibilitatea acesteia continuă să fie cea mai mare provocare pentru sector, perspectivele de creștere fiind precaute în această direcție. Cel mai recent raport al ABSL estimează o creștere de 10% pentru următorii doi ani, estimându-se ca un număr de aproximativ 200.000 de angajați la nivel național să fie atins la sfârșitul acestei perioade. Competiția pentru resursa umană rămâne la un nivel ridicat, mai ales pentru pozițiile care necesită experiență crescută”, a spus el într-un răspuns pentru realizarea anuarului ZF Cei mai mari jucători din economie.

Fidelizarea angajaților este o altă pro­vo­ca­re cu care se confruntă industria sa, creș­terea fiscalității de la începutul acestui an având impact negativ asupra bugetelor și po­li­ticilor de HR, adaugă vicepreședintele ABSL.

Cele mai recente date citată de el arată faptul că veniturile generate de industria serviciilor pentru afaceri au fost de 9 miliarde de euro. De asemenea, contribuția acestui sector la PIB în România este mai mare decât media europeană în ultimii ani, spune Iorgulescu.

„Cu toate că numărul investițiilor noi în perioada postpandemică a înregistrat o scădere comparativ cu perioada 2010-2020, situația actuală a economiei globale determină dezvoltarea acestui tip de servicii. Acum investitorii au în vedere relocarea activităților în teritorii care nu prezinta risc geopolitic (așanumitul „friendly shoring”), mai apropiate geografic si cultural de centrul nevralgic al companiilor („near shoring”). Chiar dacă asta înseamnă in final costuri mai mari decât cele din Asia,  acestea pot fi compensate prin creșterea  valorii adăugate livrate de industria noastră.”

Însă conform unui studiu dezvoltat de ABSL anul trecut, România se află în competiție directă cu alte țări din UE din punctul de vedere al granturilor disponibile si stimulentelor fiscale oferite pentru atragerea și dezvoltarea industriei serviciilor pentru afaceri.

„Costul forței de muncă, politicile fiscale legate de salarii și nivelul de educare al forței de muncă influențează pe termen mediu și lung competitivitatea României pe piața mondială. Reducerea facilităților fiscale, precum și creșterea taxelor pentru salarii sau beneficii reduc puterea de cumpărare a angajaților, iar creșterea profesioniștilor din această industrie și menținerea lor în România reprezintă garanția viitorului nostru”, susține Cătălin Iorgulescu.

În ceea ce privește evoluția economiei locale în 2024, el spune că asociația pe care o reprezintă privește 2024 dintr-o pers­pec­tivă mai precaută comparativ cu anii anteriori.

„Lipsa de stabilitate fiscală și legislativă a ajuns să reprezinte unul dintre cele mai mari riscuri pe care companiile le-au menționat pentru România. Competiția pe piața europeană a serviciilor pentru afaceri este extrem de mare. Chiar dacă țara noastră are încă un avantaj competitiv dat de calitatea resursei umane și de costul acesteia, alte țări est-europene oferă mai multe avantaje fiscale potențialilor investitori în această industrie.”

Industria serviciilor pentru afaceri are o con­tribuție relevantă la PIB-ul României, aflându-se în primele cinci industrii din țară din acest punct de vedere, susține Iorgulescu.

„În acest context, discuțiile tot mai frecvente despre impozitului progresiv, fără o consultare a mediului de afaceri, fără predictibilitate și fără o strategie națională care să sprijine creșterea economică și reținerea forței de muncă înalt calificate pe termen lung, ne poate afecta negativ.  Obținerea unui raport optim între competitivitate, profitabilitate și calitatea serviciilor oferite devine un obiectiv tot mai greu de atins pe fondul creșterii fiscalității, aspect care îngreunează și mai mult procesele de recrutare, remunerare și fidelizare, cu riscul de a reduce în viitor interesul  investitorilor pentru piața din România”, a concluzionat el.