„Sunt un manager de creștere, nu de restructurare, dar mai mult decât orice sunt un om de marketing” Violeta Luca, general manager Microsoft România - VIDEO

„Cred că am fost norocoasă că niciodată nu mi-am căutat un loc de muncă. Mereu am primit propuneri, desigur, în toate propunerile am aplicat, am intrat într-un proces de selecție, dar practic nu am fost în poziția să îmi caut activ un loc de muncă”, spune Violeta Luca, în prezent general manager al Microsoft România. 
Ea își amintește cu lux de amănunte momentul în care a început să lucreze – în martie 2000: era studentă în cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE), în anul II, și stătea în cartierul Agronomiei. „Mă întorceam de la o sesiune de comunicări științifice cu autobuzul 300 și povesteam colegei mele cum mi-am prezentat lucrarea.

Când am coborât din autobuz, un domn m-a abordat, mi-a dat o carte de vizită și a spus: «Eu lucrez în asigurări, sunt unit manager și am observat că aveți o putere de convingere foarte mare, așa că eu cred că ați fi foarte bună pentru postul de consultant în asigurări».“ Violeta Luca și-a continuat drumul, fără să dea prea multă importanță momentului, însă, fiindcă aproape niciodată nu lasă lucrurile necercetate, în zilele ce au urmat s-a documentat în legătură cu oportunitatea ivită. „La orele din laboratorul de informatică am căutat cine este AIG și am descoperit că este cel mai mare asigurător din lume, era o companie foarte solidă, în afara faptului că avea o poziție privilegiată ca leadership în industrie, avea și o politică frumoasă de produs, de propunere de valoare pentru clienți.”

A decis astfel să dea o șansă acestui post, deși părinții săi, în special tatăl, erau extrem de nemulțumiți de perspectiva unei astfel de profesii la vremea respectivă: „Tatăl meu mi-a spus, mi-aduc aminte, că el nu a muncit atât de mult ca eu să mă duc cu o mapă să vând asigurări pe la diverse uși”. Cu acest mesaj, a continuat totuși să facă primii pași într-o industrie pe care nu o cunoștea și care era de altfel la începuturile ei și în România, vorbind mai puțin cu tatăl care visa pentru ea o carieră de medic sau de profesoară de matematică. Violeta Luca a început să lucreze în asigurări, part time inițial, în timp ce se ducea în continuare și la facultate și urma și un curs de vânzări în asigurări. „Pentru mine slujba aceea a fost cea care m-a influențat enorm.

În 2000, penetrarea asigurărilor de viață era sub 2% la nivel național, nu știa mai nimeni ce înseamnă acestea și mai nimeni nu voia să le cumpere.” Își amintește și că, în contextul în care nu avea o piață de vânzare, era nevoită să își selecteze clienții din ziar. „În ziar descopeream că pot să respect o parte din strategia de vânzare; descopeream portretul celor cărora mă adresam – cum arată omul, cam câți ani are, unde lucrează, puteam să speculez cam cât câștigă și să mă întreb dacă ar putea sau nu să investească.” Totuși, în primele luni de activitate în asigurări nu a vândut nimic, motiv pentru care era extrem de nemulțumită, și a căutat răspunsurile la un curs de consultanță.

„La clasa respectivă am aflat că niciodată nu vinzi, ci îi lași pe ceilalți să cumpere. Apoi am renunțat la toată strategia de vânzare inițială și am început să vând cu o foaie de hârtie în față pe care scriam beneficiile unei asigurări și purtam conversația ținând-o cumva pe masă între mine și interlocutor, iar celălalt își scria și el propria perspectivă pe foaia respectivă”, își amintește Violeta Luca. Astfel, s-a fundamentat una dintre filosofiile sale de business – poate și unul dintre pilonii pe care și-a construit mai târziu cariera: „Esențial în orice relație de business – dar și orice relație umană – este că celălalt vrea să poarte un dialog, să fie ascultat, vrea ca ție să îți pese de el sau de ea”.

Ghidându-se după acest principiu, a început ulterior să vândă foarte mult, iar după câteva luni și-a dorit să fie manager. Avea doar 20 de ani, dar asta nu a împiedicat-o să îl întrebe pe șeful ei de atunci ce să facă pentru a fi ca el, manager cu echipă. „A fost unul dintre miturile demontate: dacă ești manager, această titulatură îți va recunoaște o mulțime de calități. În realitate nu știi foarte mult la ce să te aștepți și cum să faci lucrul acesta foarte bine.” Crede însă că ambiția aceasta de fapt era mânată de dorința de a avea impact și de a lucra cu oameni, de a face lucruri. „Asta m-a motivat nu doar în primii mei pași profesionali, ci și în copilărie sau ca student, cam în orice moment al vieții. Valorile acestea le-am preluat de acasă, de la părinții mei, de la învățătorul de la școala primară, pentru care am un mare respect, de la profesorii mei din comuna Sascut care m-au învățat că orice poți să îți dorești, atât timp cât faci lucrurile bine și îți faci aliați.”

Își amintește despre micul orășel de provincie în care a crescut că a ajutat-o, pe de o parte, să citească foarte mult, dar și să viseze și să fie dispusă să muncească pentru a-și realiza obiectivele. Cu aceste ambiții bine clădite în copilărie, a decis ca după doi ani și jumătate în asigurări să facă o schimbare și să treacă la producătorul de electrocasnice Whirlpool, în rolul de marketing assistant.

Remarca tatălui său referitoare la faptul că nu avea un loc de muncă clasic, cu carte de muncă, „patalama și carieră”, rămăsese cumva în subconștientul său, iar atunci când producătorul de electrocasnice Whirlpool a venit cu o ofertă de job, l-a acceptat, chiar dacă, spune ea, atât din punctul de vedere al remunerației, cât și al titulaturii, era sub realizările ei din asigurări din acel moment. La Whirlpool o recomandase tot un client din asigurări, iar Violeta Luca își amintește că, nici atunci și nici în anii ce au urmat, nu a fost niciodată în postura de a-și căuta un loc de muncă.

Era în ultimul an de facultate atunci când a început să lucreze la Whirlpool, iar de acolo spune că a învățat nu doar marketing, producătorul de electrocasnice, aflat pe locul trei în lume la acea vreme, fiind o școală foarte bună, per ansamblu: „Whirlpool era în top trei producători de electrocasnice din lume, o școală foarte bună de business, acolo am învățat cum fac business planning, cum se construiesc alianțele de business și cum se lansează produsele pe piață”. Un an mai târziu cariera ei a luat o nouă turnură, în cadrul companiei de această dată, odată cu începutul activității sale din zona de vânzări, ca urmare a unui eveniment din familie în urma căruia a fost nevoită să câștige mai mult, ori bonusurile din vânzări asigurau un câștig mai mare decât marketingul.

„Au fost câțiva ani frumoși, în care am crescut. Am ajuns ca în Whirlpool să fiu director comercial, cu responsabilități atât de partea de vânzări, cât și pe partea de supply chain și planificare”, descrie ea perioada de 9 ani petrecută la Whirlpool. De altfel, spune că rolul său a fost printre primele din lume în cadrul companiei care a combinat cele două funcții: „Cred că eram a doua femeie din lume care avea un rol de senior management în vânzări. Am muncit mult pentru asta, lucrurile acestea nu au venit simplu, poate că acum, uitându-mă în urmă, mi-aș fi dorit să trăiesc mai aproape de vârsta 20-25-30 de ani perioada respectivă. Cred că m-am maturizat prea repede pe anumite zone, dar desigur, întotdeauna cu mintea cea de apoi ești mult mai înțelept”.
Parcursul său profesional la Whirlpool a avut o întrerupere de un an în care a lucrat pentru un distribuitor al companiei – Marelvi, în Rădăuți. Nu a fost nici aceasta o perioadă ușoară, mai ales fiindcă, în perioada aceea, a fost nevoită să facă naveta la Rădăuți. „Marelvi mi-a oferit oportunitatea să conduc compania integral și aveam în continuare acele vise de creștere, de dezvoltare, de recunoaștere și, desigur, și de învățare. Un job de executiv îți oferă oportunitatea să înveți mai mult și în zona de funcțiuni din zona financiară și de resurse umane.” În plus, spune ea, un lucru important din această etapă a carierei s-a legat de comunitatea de acolo, pe care a învățat cum să o prețuiască, alături de creșterea businessului din aproape în aproape, aducerea mai multor branduri în țară concomitent cu prețuirea a ce exista deja pe plan local, fără dezechilibrarea balanței. Oferta de la Marelvi sosise în cadrul unui eveniment și a acceptat-o fără să stea prea mult pe gânduri, după ce s-a consultat cu mama și fratele său, confidenții săi la acel moment: „Aveam 25 de ani, toată lumea îmi era înainte, nu aveam restricții legate de a rămâne în București sau nu, voiam să văd efectiv cum te descurci într-un loc complet nou”. Experiența cu Marelvi i-a fundamentat un alt principiu și anume acela că pentru dezvoltarea profesională este foarte important să păstrezi o anumită mobilitate mentală – de a te adapta în anumite situații – în companii mari sau mici, comunități mai mari sau mai mici.
În scurt timp a început să urmeze și un program MBA și mărturisește acum că abordarea de atunci nu a fost printre cele mai echilibrate: „Dormeam puțin, câteva ore pe noapte, conduceam mult și a existat un moment în care am avut o problemă de sănătate ca urmare a acestor excese”. Astfel, după un an, a decis să ia lucrurile mai încet, să facă alegeri mai bune și pentru sănătatea sa, prin urmare s-a întors la București. Whirlpool a venit către ea cu o ofertă, din nou, foarte simplu: într-o dimineață s-a întâlnit cu fostul său șef, când tocmai se ducea la un interviu la o companie din domeniul IT. El i-a propus să se întoarcă, au creat o oportunitate pentru ea, iar în câteva luni a ajuns director comercial. „Am crescut acolo împreună cu echipa și cu brandul, care a ajuns numărul doi pe piață, iar la un moment dat, prin 2010, mi-am spus că trebuie să mă pregătesc și să conduc afaceri de tipul B2C (business to consumer), până atunci făcusem doar afaceri de tip B2B (business to business).” În curând însă a venit ocazia de a lucra pentru Flanco, iar pentru acceptarea postului în această companie spune că a aplicat o gândire de probabilități. „Probabilitatea să reușesc să ajung director general era de 12,5%. Iar dacă nu o să reușesc, ce ar putea să se întâmple?”, se întrebase ea atunci. Oferta venea de la directorul general din acea vreme al companiei, Adrian Olteanu, în contextul în care și Flanco era un partener al Whirlpool. Spune că îi plăcea echipa de acolo, dar și ambiția și perspectiva companiei de a se redresa, în contextul în care era 2011, iar piața dădea semne de revenire după prăbușirea din anii 2009-2010.
„Nu există o rețetă în care să decizi cum pleci, ceea ce contează pentru mine este o alegere foarte personală. Eu îmi doream doar să ies din sfera comercială și să fac mai mult într-o companie care nu avea neapărat o corporație în spate, dar care avea premise bune, avea o moștenire de brand, venea și cu provocări, iar eu puteam să îmi pun amprenta prin creativitate”, spune ea. Sosise un moment din cariera sa în care își dorea să influențeze un grup de oameni, o comunitate și în care să poată crea ceva, nu neapărat să execute „un manual de reguli” stabilit la nivel internațional. Și de această dată a existat astfel o sincronizare și aliniere între obiectivele pe care le aveau cei de la Flanco în raport cu cele pe care le avea ea și perspectiva de a reuși. „Nu a fost o alegere deloc simplă: mă atașasem mult de Whirlpool, este compania în care am crescut și nu a fost simplu”, descrie Violeta Luca această decizie.
Pe de altă parte, perioada care a urmat a fost una extrem de intensă, era perioada de relansare a Flanco și au deschis multe magazine, inclusiv cel din Piața Unirii din Capitală, care s-a dovedit a fi cea mai de succes deschidere pentru o perioadă îndelungată. „Am ajuns să muncesc din nou extrem de mult – aveam resurse puține –, era în continuare o perioadă de reformare, reconsolidare a businessului și a fost greu, dar satisfacțiile erau incredibile atunci când lucrurile ieșeau, fie că vorbim despre o deschidere foarte bună, fie că brandul crește în studiile de piață, ori că oamenii veneau fericiți la birou, chiar dacă nu eram compania care plătea cel mai bine din piață în acel moment, iar oamenii făceau asta din pasiune – era un spirit foarte puternic de echipă.” Violeta Luca spune că perioada de la Flanco a fost una de creștere și întărire a echipei, în care s-a axat pe programe de management, de coaching și de dezvoltare. „Când am ajuns director general, responsabilitatea pe care am simțit-o în 2012 a fost foarte mare, existau 800 de oameni în companie care cumva depindeau de deciziile pe care le luam împreună cu colegii din consiliul de administrație, care se bazau pe faptul că noi facem alegerile corecte.”
În 2014 a sosit momentul unui alt punct de turnură în cariera sa, odată cu propunerea de a se alătura eMAG. „La eMAG a fost din nou o perioadă destul de efervescentă – nu făcusem comerț online decât foarte puțin, iar în Flanco businessul de eCommerce era foarte mic.” În mandatul de acolo era însărcinată cu dezvoltarea categoriilor de produse oferite de platformă, precum și de expansiunea în afara granițelor țării, creșterea businessului și creșterea pieței de comerț online.
„Strategia de extindere la eMag a pornit de la client – majoritatea lucrurilor porneau de la ce nevoi are clientul și de ce – deși pare un lucru simplu și banal, pe care mulți îl spun, dar nu înseamnă neapărat că îl și fac”, descrie Violeta Luca unul dintre lucrurile pe care le-a apreciat la compania înființată de Iulian Stanciu.  „Există o teorie – game theory – care spune că dacă faci alegerile corecte, nu contează ce fac ceilalți, fiindcă tu vei câștiga jocul. Desigur, e foarte greu să faci toate alegerile în zona respectivă, dar există anumite alegeri de business strategic pe care dacă le faci poți să fii stăpân pe minge, iar dacă vor veni anumiți competitori, desigur că vor aduce provocări, anumite lucruri va trebui ajustate, dar niciodată nu îți va fi rău.”  Or o astfel de strategie aplică și la Microsoft, în rolul său curent: „Avem momente reale în care ne întoarcem la strategie, dar în permanență facem un pas înapoi și ne întrebăm cum se potrivește acest playbook în România, avem nevoie să ne adaptăm, să dăm feedback la un produs, esența este să te uiți în permanență la client, pentru el faci produsul sau platforma”.
Propunerea de a lucra la Microsoft a sosit un an mai târziu, iar aceasta a fost una neașteptată și deloc premeditată. „Fiecare organizație vine cu un cumul de oportunități de a te dezvolta și de a învăța. Avem puncte forte și puncte pe care nu le stăpânim foarte bine – nu poți să fii o versiune mai bună a ta dacă nu încerci provocări noi, asta este cel puțin calea pe care am ales-o eu, nu spun că este cea mai bună.”
Violeta Luca descrie decizia de a pleca de la eMAG drept cea mai dificilă de până atunci: „A fost greu să plec de la eMAG și am rămas cu o profundă admirație față de ei. M-au convins cultura companiei Microsoft. Eram conștientă că existau provocări pe piață pentru Microsoft România, dar în egală măsură eram conștientă că prin alegerea pe care a făcut-o și abordarea orientată în totalitate către cloud și fiind o companie care construiește platforme valoroase pe care restul companiilor să le folosească pentru a se dezvolta ele însele indică trendul de a deveni un consultant de încredere în zona de transformare digitală, iar complexitatea companiei și zonele din care puteam să învăț erau nelimitate pentru mine”.
Mai mult decât atât, în afara discuțiilor cu cei cinci oameni aflați în diverse poziții pe care le-a avut la interviuri, a convins-o să facă schimbarea și un articol al publicației Vanity Fair, intitulat The Empire Reboots. „Am avut un proces de gândire mult mai elaborat decât cel din urmă cu 10 ani, când m-am mutat la Marelvi. Pe măsură ce crești, te maturizezi și te dezvolți, modul în care pui în balanță lucrurile devine puțin mai sofisticat și, cred eu, devine și puțin mai temător – ai din ce în ce mai multe lucruri pe care să le pui în balanță față de începutul carierei. Am ales să merg la Microsoft pentru că exista o viziune clară a companiei, o zonă de investiție în cultură, ce puteai să faci cu tehnologia ca impact implică posibilități aproape nelimitate. Desigur, compania, în urma situațiilor pe care le-a avut în anumite țări, și-a întărit foarte mult politica de conformitate, iar modul în care ei mi-au prezentat măsurile luate pentru a preîntâmpina situațiile neprevăzute m-a convins că este o companie în care merită să mă alătur.”
Spune că discuția a durat aproximativ trei luni, iar cei care au recrutat-o au venit direct de la Microsoft, nu a fost o recrutare intermediată de un headhunter. Când a intrat prima dată în biroul gigantului cu origini americne s-a gândit la ce poate să facă ea diferit și mai bine la un nou început, pentru că – spune ea – privilegiul de a fi avut multe joburi vine și cu o mare provocare: „Să înveți despre industrie, parteneri, proceduri, cultură, despre uzanțele de acolo și să faci asta repede și bine pentru a-ți păstra valoarea sau a crește ca profesionist este un consum de energie pe care numai cei care trec prin asta îl simt, fiindcă altfel pare doar foarte teoretic”.
În zilele acelea s-a gândit că s-a alăturat unei companii în care lucrează peste 100.000 de oameni, peste 10.000 de manageri și peste 200.000 de persoane dacă vorbim despre colaborările directe pe care le au, cu multe linii de business, produse, centre de dezvoltare. „Gândirea mea a fost că e un cu totul alt joc – am făcut niște greșeli, pentru că atunci când vii din consiliul director al unei companii și de la conducerea unei companii cum era eMAG și ai senzația că ai totul la îndemână ca influență, ca resurse și te duci într-o companie atât de mare și atât de diversă, în care ești unul dintre contribuitori, e o adaptare mentală imensă pe care am subestimat-o inițial.”
Invitată să își facă o analiză SWOT (strengths, weaknesses, opportunities and threats), Violeta Luca începe cu punctele mai puțin tari, despre care spune că a lucrat de-a lungul timpului să le diminueze influența: „Lipsa de răbdare este una dintre ariile la care am lucrat și cred că am adresat mare parte din ea, apoi aș adăuga, până la un anumit punct, și perfecționismul, care nu este neapărat foarte pozitiv, dorința asta de a stabili standarde de execuție, de livrare și de implementare foarte înalte poate să devină un inamic dacă nu este bine gestionată.”
În ceea ce privește punctele forte, crede că este un om foarte intențional atunci când își propune ceva: „Dacă vorbesc cu cineva că trebuie să urcăm un munte sau că trebuie să dublăm businessul sau că trebuie să micșorăm costurile cu până la 50%, indiferent că obiectivele acestea sunt foarte ambițioase, construiesc un plan, fie el într-o primă fază și foarte teoretic, ca să le ating. Nu e ușor, dar pur și simplu asta sunt eu. Apoi mă gândesc de cine am nevoie ca să obțin lucrurile respective, niciodată nu fac lucruri fără să mă gândesc care sunt oamenii din jur și apoi organizațiile din jur care mă pot ajuta; am învățat de foarte tânără că singură mergi mai repede, dar departe ajungi doar cu alianțele potrivite”.
A învățat să se înconjoare de oameni care nu sunt oglinda ei, ci completează ceea ce îi lipsește și o provoacă în momentele în care consideră că are adevărul absolut. „Nu e ușor să te înconjori de oameni puternici care te provoacă – necesită energie ca să gestionezi asta, necesită energie mentală ca să schimbi argumentele, să schimbi anumite tactici, anumite strategii, dar cred că toate acestea sunt un ingredient al succesului.”
În final, mai adaugă calitatea de a nu ține cu dinții de ideile sale atunci când crede cu adevărat că sunt cele corecte, cele care ne duc la scopul sau obiectivul pe care ni l-am propus, precum și pe aceea de a-i motiva pe oameni să facă lucrurile din ce în ce mai bine, potrivit unei discuții pe care a avut-o cu un fost coleg: „«Violeta te va face să te uiți în sus și când te uiți în sus nu poți decât să crești». Nu m-am așteptat să spună asta – cred că de aici reiese că într-adevăr că sunt un om care urnește din loc multe organizații”.
O altă învățătură deprinsă de ea este că trebuie să ai un simț foarte ascuțit al atenției pentru a realiza când lucrurile sunt întinse foarte mult pentru a atinge rezultatele: „Ideea nu este să duci pe nimeni la starea de burnout – dacă faci asta ai câștigat doar un meci, nu tot campionatul. Acesta este un lucru pe care îl înveți doar cu timpul. Cred că e important să ai acest simț încă de foarte tânăr, pentru că atunci când ești foarte tânăr ești orbit de ceea ce poți face și foarte puțin atent la ce poate să nu îți iasă”. Pe măsură ce te maturizezi, spune Luca, trebuie să începi să te gândești și la posibilitățile de eroare, indiferent cât de perfect este conceptul creat: „Dacă este ceva într-adevăr important trebuie să îți iei o marjă de eroare pe care atunci când ești tânăr și ambițios nu ți-o iei întotdeauna”.
Întrebată dacă s-ar caracteriza drept un „manager de creștere” sau unul de „reducere a costurilor”, Violeta Luca răspunde fără ezitări: „De creștere în principal, dar pot să fac și reduceri de costuri”. De altfel, își amintește că în anul 2009 a fost pusă în fața obiectivului de a scădea costurile operaționale ale companiei cu 50%: „Piața de electrocasnice scăzuse cu 45% și nu puteam să operăm altfel; l-am chemat pe unul dintre furnizori și i-am spus că până în februarie trebuie să scădem împreună costul de operare cu 50%. Nu i-am spus doar acest lucru, că îi tai costurile, m-am dus cu idei din partea mea și asta a contat; situațiile de stres – la fel ca în business, IT sau în viață, de cele mai multe ori, te fac mai puternic.” Iar apoi, întrebată dacă se consideră un om de vânzări, răspunde că se consideră un om de marketing mai mult decât orice altceva.
Violeta Luca spune că de-a lungul timpului a învățat să aibă și hobbyuri, iar la acest capitol menționează drumețiile montane, dar și plimbările pe malul mării și golful. Lectura nu lipsește în continuare din viața ei și îl recomandă pe Kissinger, precum și cărțile despre Coco Chanel și o consideră o femeie care a avut o influență importantă; îi place să citească însă și poezia și la acest capitol preferatul ei este Lucian Blaga. Când se relaxează, se uită și pe albume de artă.
Uitându-se în urmă, spune că i-ar mulțumi învățătorului său, domnul Tofan: „Disciplina pe care ne-a învățat s-o aplicăm atât în procesul de învățare, cât și modul în care abordăm lucrurile au fost foarte importante. Mi-a dat structură, m-a ajutat să fiu un om mai organizat, iar faptul că era mereu nemulțumit și voia să facă mereu mai bine lucrurile, deși uneori era ușor deranjant, ne-a întărit pe noi ca elevi ai lui”. În ceea ce privește compania pe care o reprezintă, aflată în avanpostul transformării digitale, Violeta Luca observă, potrivit unor studii ale Microsoft: „Nouă din 10 manageri din România sunt conștienți de ceea ce aduce transformarea digitală și fie au început să facă lucruri în organizație, fie un plan în această direcție. Patru din 10 au constrângeri în a o implementa determinate fie de existența în organizație a capabilităților necesare pentru a face astfel de implementări, fie de accesul la bugetele necesare pentru a începe astfel de proiecte. Cinci din 10 manageri văd beneficii în a implementa strategii de inteligență artificială”. Iar fiindcă lucrurile sunt diferite în funcție de anumite geografii, observă că în realitatea românească există o apetență foarte bună de a cumpăra tehnologie care are aplicabilități fie în zona de optimizare procese, în producție, în zona de retail, logistică, de sănătate, fie de a crește și a scala dezvoltarea de business, fie de a adresa gap-urile de forță de muncă. „Oamenii își adaptează modelele de business în așa manieră încât să poată gestiona situații în care nu mai au acces la atâția oameni câți le-ar trebui sau vor să facă redeployment de resurse în zonele în care e nevoie de creativitate umană, zona de critical thinking, de luare de decizii, pe care o mașină nu o poate face astăzi sau nu este adaptată suficient de bine.” Descrie strategia de vânzare a Microsoft drept una puțin invazivă, prin intermediul a peste 2.000 de parteneri cu care ei lucrează și prin creșterea nivelului de notorietate prin intermediul evenimentelor ori al laboratoarelor în care prezintă soluțiile dedicate companiilor. Pe de altă parte, este de părere că o arie unde există cu adevărat nevoie de dezvoltare în România și în care industria de IT mai are de lucru este sectorul public, unde nevoia de digitalizare este extrem de mare și în care există decalaje de soluționat: „Cred că prețul la care a ajuns astăzi tehnologia permite o democratizare a accesului – respectiv o eficientizare a costurilor de acces și adoptarea la scară largă”.
Compania mai are un program de dezvoltare a abilităților la scară largă destinat angajaților, partenerilor, clienților mari și maselor, în care se uită la populația adultă, la copii și la studenți. „Avem un program mai degrabă de 360 de grade când vine vorba de skilling fiindcă suntem conștienți că degeaba deții uneltele potrivite dacă nu știi să le folosești. Am investit în ultimii doi ani și jumătate aproximativ 1,5 milioane de dolari în a consolida capacitatea de a face skilling pentru profesori pe digital skills, pentru studenți pe zona de coding și pentru copii pe partea de coding, digital skills și respectiv critical thinking”, explică Violeta Luca. Potrivit ei, au ajuns prin programele lor, împreună cu câteva ONG-uri, la peste 200.000 de copii din România și peste 7.000 de profesori.
„În opinia mea, cred că este esențial să dezvoltăm abilitățile de colaborare ale copiilor și nu numai. Suntem într-o economie de sharing, iar asta înseamnă: colaborare, transformare, transparență, comunicare foarte bună, feedback în timp real, iar acestea nu sunt niște calități cu care neapărat te naști, ci pot să existe natural și trebuie în continuare să le perfecționezi sau pot să nu existe și trebuie dezvoltate”, crede general managerul Microsoft. Ea este de părere că este foarte important ca oamenii să aibă o gândire creativă, fiindcă abilitatea de a crea nu va fi înlocuită niciodată de mașini, iar gândirea critică va fi mai aproape de abilitățile de codare, de integrare a tehnologiei în specializarea aleasă.
„Cred că trebuie să avem acest tip de gândire la scară largă fiindcă mi s-au întâmplat nenumărate cazuri în care o echipă de programatori geniali a gândit o soluție, însă nu am avut stratul de mijloc de analiști sau de oameni care să lucreze cu businessul și să lege soluția respectivă de realitatea de business, să o ducă mai departe la client, să o facă extrem de prietenoasă cu utilizatorul, extrem de scalabilă; sunt ca două motoare ale unei mașini care trebuie să meargă sincron, ai nevoie de oameni de business pregătiți să facă asta, or asta nu se întâmplă natural.”
Mărturisește că și ea și-a luat la un moment dat un „coach” în IT, un om tehnic pe care îl suna atunci când anumite lucruri nu îi erau clare. Înțelege în continuare aspectele extrem de tehnice, deși baza ei este în economie, iar uneori poartă discuții cu CTO sau CIO care se întind pe trei ore și în care spune că reușește să răspundă la majoritatea întrebărilor fiindcă „reușesc să aplic o gândire critică și îmi păstrez curiozitatea de a asculta până la capăt”.
Curiozitatea este, potrivit ei, fundamentală ca să poți să înveți – dacă devii plictisit prea repede și ți se pare că știi suficient de mult nu prea mai ai cum să crești – iar curiozitatea îți menține cumva și mintea  ageră, te face să interacționezi cu oamenii extrem de ușor, fiindcă vei vrea să auzi ceea ce are celălalt de spus; altfel, autosuficiența în care îți imaginezi că le știi pe toate este extrem de nocivă. Curiozitatea este o calitate despre care Violeta Luca crede că trebuie transmisă mai departe: „Dacă noi cultivăm curiozitatea la copii și la tineri, încă de la început cred că asta o să ne țină capabili să biruim orice va veni în viitor, cu mai multă sau mai puțină automatizare, joburi pe care noi nu le putem defini, că nu știm ce va urma, ne e foarte ușor să prezicem pe baza a ceea ce cunoaștem, dar când nu știi e foarte greu să proiectezi o realitate extrem de adevărată”. 

Violeta Luca este general manager al Microsoft România din noiembrie 2018, după un parcurs profesional care include roluri cheie în vânzări, marketing și operațiuni și management general. S-a alăturat Microsoft în februarie 2015, ca head of strategy, pentru a conduce și coordona strategia locală de transformare a companiei și a preluat ulterior responsabilitățile de marketing & operations director, până în februarie 2017. Violeta Luca a fost manager atât în cadrul Microsoft România cât și în companiile Whirlpool, Flanco, eMAG și Metro Cash & Carry România, unde a fost membru al Consiliului de Administrație timp de aproape doi ani. În rolul său actual, Violeta Luca urmărește inițiativele de dezvoltare care să faciliteze transformarea digitală în toate aspectele sale din România și extinderea ecosistemului de parteneri ai Microsoft, prin încurajarea inovației locale și promovarea unei culturi organizaționale bazate pe colaborare. Violeta Luca este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, precum și a mai multor cursuri de management. Microsoft a deschis primul birou în România în 1996 și este unul dintre cei mai mari jucători de pe piața soluțiilor software și cloud globală și locală, având birouri în București și Timișoara.

Sfaturi pentru tinerii manageri
1Dacă ești student, finalizează studiile fiindcă anii aceia nu mai vin niciodată înapoi; există câte un moment potrivit pentru toate. 
2Ai încredere în ceea ce poți face și poartă un permanent dialog cu tine însuți pentru a-ți cunoaște punctele forte, a le dezvolta, a-ți cunoaște ariile de îmbunătățire și a le adresa. Nu avem natural în cultura noastră, cel puțin în momentul în care eu am trecut prin școală, practica de reflexie și de coaching cu cineva. Astăzi zona de coaching și de dezvoltare personală este mult mai bine dezvoltată ca metodologie și specialiști disponibili pe piața din România și aș recomanda un astfel de partener de discuție fiindcă este extrem de important să te cunoști mai bine și să devii mai bun.
3Înconjoară-te de oameni de încredere și de oameni foarte buni, fiindcă eu cred că oamenii din jurul tău sunt scări împreună cu care poți urca sau poți coborî, este foarte important cercul de oameni și comunitatea cu care te înconjori.
4Învață mult și fă un pas înainte, ca în armată. Dacă vrei să te remarce cineva dintr-un pluton, faci un pas înainte și eventual îți iei un proiect suplimentar. De multe ori, statul în anonimat, liniștit, atitudinea de a nu deranja, nu te ajută să fii vizibil; dacă ai calități, dacă știi că poți să aduci valoare undeva, fă un pas înainte și oferă-te să contribui și să fii prezent.
5Cere un punct de vedere despre tine și de la oamenii cu care lucrezi, astfel poți învăța despre cum să faci mai bine anumite lucruri data viitoare.
6Alege-ți modele – de la școală, de acasă, pot să fie de la diferite joburi de voluntariat sau din alte tipuri de interacțiuni – cred că acestea ne ajută să ne dezvoltăm –  păstrează-ți însă în permanență autenticitatea. Nu poți să fii tu însuți în pielea altuia; avem foarte multe informații în jurul nostru și tindem uneori să fim cine nu suntem și asta este în general greșit – cred că este important ca indiferent de cât de multe dorim să facem, să fim noi înșine.
7Fă ceea ce îți dă energie, nu ceea ce îți ia mai multă energie, pentru că avem o viață lungă în față în general și e important să avem vivacitate, putere de muncă, sănătate, energie, condiție fizică cât mai mulți ani posibil, or energia trebuie să o cultivi, nu vine de la sine.
8Fă cu pasiune ceea ce faci – dacă identifici zona aceasta de autocunoaștere, de a învăța să ai parteneri de discuții, de a pune întrebări, de a experimenta, să știi ce îți place să faci, care sunt  acțiunile în care îți pui în valoare abilitățile, dar în egală măsură care te și pasionează, este combinația perfectă, în care poți deveni foarte bun și prin care poți să și crești.