Sunt necesari miliardarii pentru societate sau îi dăunează?
Prăpastia dintre bogați și săraci a fost adâncită de pandemia de COVID-19. Alți 150 de milioane de oameni este de așteptat să ajungă în sărăcie extremă anul acesta. Dar, în ciuda crizei, cei mai bogați oameni din lume se îmbogățesc…
Prăpastia dintre bogați și săraci a fost adâncită de pandemia de COVID-19. Alți 150 de milioane de oameni este de așteptat să ajungă în sărăcie extremă anul acesta. Dar, în ciuda crizei, cei mai bogați oameni din lume se îmbogățesc și mai mult. „Prea mulți miliardari sunt nocivi pentru sănătatea societății, pentru că subminează abilitatea altor oameni nu doar de a deveni bogați, ci de a avea un trai decent și sigur.
„Este vorba de sănătatea democrației, nu doar a economiei”, spune Chuck Collins, coautor al „Billionaire Bonanza 2020″. 643 miliardari din SUA și-au văzut averile crescând cu 850 de miliarde de dolari în șase luni, și sunt pe cale să înregistreze o creștere de 1 trilion de dolari față de anul precedent. Asta înseamnă o creștere lunară de 141 de miliarde de dolari, 32 de miliarde de dolari pe săptămână și 4,7 miliarde de dolari pe zi. „Acesta e un grup pe care îl numim profitorii pandemiei”, adaugă Collins.
În timp ce milioane de oameni și-au pierdut joburile, lumea a creat 178 de noi miliardari. Încep să se ridice însă voci care cer limitarea îmbogățirii în perioadele de crize naționale. Jeff Bezos ar fi putut, cu averea pe care a obținut-o în timpul pandemiei, să îmbunătățească calitatea vieții angajaților săi oferindu-le bonusuri de 105.000 dolari, și tot ar fi rămas cu aceeași avere pe care o avea înainte de criza sanitară. „Când am instituit primele taxe pe avere și pe moșteniri, acestea au încetinit bogăția și puterea unora și ne-au salvat, probabil, democrația pentru una sau două generații”, mai spune Collins.
Bogăția poate cumpăra putere, iar 1 miliard de dolari reprezintă un procent mare de putere, prin care poți să influențezi economia, alegerile, candidații, afacerile, studiile și cercetările realizate cu ajutorul finanțărilor venite din partea acestei categorii, ba chiar și donațiile, deoarece mulți dintre miliardari au organizații caritabile – o extensie a puterii pe care o dețin. „Unii miliardari fac mult bine, dar filantropia nu e un substitut pentru plata taxelor. În SUA, pentru fiecare dolar donat, miliardarii plătesc taxe mai mici cu 75 de cenți. Practic, oamenii obișnuiți, plătitorii de taxe, subvenționează organizațiile caritabile private”, explică el.
Sunt oare toți miliardarii la fel? Unii spun că cei ajunși pe forțe proprii la acest statut, antreprenorii, creează locuri de muncă și sprijină creșterea economică. „Contează însă care e sursa îmbogățirii lor, domeniul în care activează.” O parte dintre ei, din prima generație de miliardari, își folosesc averea doar pentru a-i ajuta pe alții, cum este cazul fondatorului Dutty Free, Chuck Feeney, care și-a donat întreaga avere în valoare de 8 miliarde de dolari. „Dar apoi vin cea de-a doua și de-a treia generație de miliardari, precum familiile Walton (Walmart), Koch (Koch Industries), Trump. Ei își folosesc banii și puterea pentru a-și proteja averile și puterea, nu pentru a contribui la creșterea bunăstării tuturor.”
Suedia are mai mulți miliardari per capita decât SUA. Dar taxele sunt mai mari, iar accesul la educație și sănătate este gratuit. „Acestea sunt societăți sănătoase, care au un grad mai mic de inegalitate socială și o diferență mai scăzută între bogați și săraci”, susține Collins.