Comerț

Sunt insectele viitorul hranei lumii? Un om de știință și inginer agronom crede că da. Ce a construit el pentru a face asta este absolut incredibil

25 octombrie 2022 · 8 min de citit

Ÿnsect, businessul pornit de francezul Antoine Hubert la Paris, într-o vreme în care nu existau încă la nivel european reglementări pentru folosirea proteinelor pe bază de insecte, poate fi comparat cu o luptă între David și Goliat. În cazul de față, echivalentul lui David sunt micii viermi de făină crescuți în fermele verticale de înaltă tehnologie ale companiei, iar cel al lui Goliat, problemele uriașe de mediu, care planează ca o umbră asupra generațiilor viitoare. Cum folosește antreprenorul această resursă pentru a crea soluții sustenabile în ecosistemul actual?

De profesie inginer agronom, Antoine Hubert spune că a fost dintotdeauna pasionat de natură. „Am crescut în Alpii Francezi, aproape de granița cu Elveția, și de când eram foarte tânăr am fost uimit, dar și speriat, de impactul mediului înconjurător asupra naturii, de problemele legate de apă și climă. Pe măsură ce am crescut am studiat aceste probleme și, devenind om de știință, am încercat să descopăr noi modalități de a schimba modul în care mâncăm, în care folosim energia și nu numai. Am fost și activist într-un ONG”, a povestit el pentru Business Magazin.

Pe Antoine Hubert l-am întâlnit în cadrul EIT Summit, un eveniment organizat de Institutul European pentru Inovație și Tehnologie (EIT) – organism al UE (parte integrantă din programul-cadru de cercetare și inovare al Uniunii Europene, Horizon Europe), care sprijină dezvoltarea de parteneriate paneuropene între universități, instituții de cercetare și companii de top, oferind suport start-up-urilor din domenii ca digitalizarea, clima, alimentația, sănătatea, energia, producția, materiile prime și mobilitatea urbană. Ÿnsect are o echipă de 350 de angajați și a luat naștere în urmă cu 11 ani, fiind fondată de o echipă de cinci parteneri, deopotrivă oameni de știință și activiști de mediu. Compania, activă exclusiv pe segmentul B2B, transformă insectele, mai precis viermii de făină Molitor și Buffalo, în ingrediente proteice care sunt folosite mai apoi în fertilizanții organici pentru plante, în hrana peștilor, a puilor și a porcilor ori sunt integrate în hrana oamenilor și a animalelor de companie, înlocuindu-le pe cele chimice sau de origine animală.

Antreprenorul a pornit compania fără fonduri personale. „Nu am primit nici ajutor din partea părinților. Alături de ceilalți patru cofondatori am făcut împrumuturi personale la bancă, în urma cărora am strâns 50.000 de euro, care a trebuit returnați în cinci ani, apoi am obținut câteva granturi din partea statului francez.” Abia apoi au reușit, într-un final, să strângă bani din partea fondurilor de investiții. Au atras prima rundă de finanțare în 2014 și, de atunci, au strâns 450 de milioane de euro, bani care reprezintă un mix de finanțări de la investitori privați, venture capitals, împrumururi și credite de finanțare, granturi europene și nu numai. Dacă la început investițiile au venit doar din Franța, au primit apoi suport european, iar ulterior, și de pe alte continente. „Acum avem shareholders din Franța, Belgia, Italia, Olanda, Statele Unite, Hong Kong și Singapore. Am diversificat investitorii.”

Pionierat dificil

Nu au dus lipsă nici de provocări căci, spune Hubert, o industrie total nouă presupune un proces lung, e consumatoare de timp și bani. „Nu e un start-up digital, să îl construiești în doi ani și să îl lansezi pe piață. Durează până scalezi, până dezvolți infrastructura de la scară mică la scară medie, până la scară largă.” Multe dintre provocări au fost legate de tehnologie, de scalarea acesteia, de toate mașinăriile și aspectele digitale, „deoarece e un proiect foarte digitalizat și necesită multă complexitate pentru a-l face să se întâmple”. Și „munca de convingere” a fost anevoioasă, deoarece, la vremea înființării businessului, astfel de produse „erau interzise, deoarece nimeni nu se gândea la asta”, și nici nu existau reglementări.

A alcătuit, de asemenea, un grup de fermieri activi în ferme de insecte pentru a vorbi cu Comisia Europeană, care a început, progresiv, să fie deschisă spre această piață. „Dar a durat mult timp până am reușit să dezvoltăm. Pentru că oamenii nu cumpără doar pentru că un produs e bun pentru mediul înconjurător, au nevoie să fie sigur, consistent, de calitate și da, să aibă și ceva beneficii, reducând mortalitatea în rândul peștilor, asigurând creșterea randamentului solului și nu numai. Dar e nevoie de teste peste teste. Durează până convingi oamenii că în spate e o idee bună, că un produs e sustenabil.” În plus, adaugă el, nu avem nevoie de o schimbare de direcție în următorii 50 sau 100 de ani, ci în următorii 10-20 și nu e vorba doar de educație, ci și de noi tehnologii care să ajute la implementarea rapidă a acestei schimbări, a integrării energiei verzi, a noilor materiale sustenabile, dar și a noilor tipuri de alimente. În prezent, Ÿnsect are două centre de producție, unul în Franța, deschis în 2016, și unul în Olanda, inaugurat un an mai târziu, „dar vrem să ne extindem, vrem să mergem și în SUA”. Momentan, anul acesta se află în lucru o a treia fermă verticală, care își va deschide porțile tot în Franța, la Amiens.

Compania deține peste 300 de patente înregistrate la nivel global pentru a-și proteja tehnologia în care produce viermi Molitor și Buffalo în ferme verticale care au o amprentă negativă de carbon.

Românii, încă nepregătiți pentru alimente pe bază de insecte

Compania are în jur de 20 de clienți, cărora le vinde un volum mare, unii cumpărând câte 10.000 de tone de produs. Obiectivele sunt de a mări însă tot mai mult capacitatea de producție deoarece în piață se cumpără milioane de ingrediente. Veniturile anuale ale Ÿnsect se ridică la 150 de milioane de euro, sumă generată în mare parte de precontracte. Dar, spune Hubert, „avem un pipeline comercial de 1 miliard. Așa că acum trebuie să mergem mai departe și să construim noi ferme pentru a putea acoperi nevoile acestor clienți.”

Legat de Europa de Sud-Est, antreprenorul spune că e o piață destul de accesibilă și există o nevoie mare de fertilizant, așa că „e parte din interesul nostru de astăzi”. Până acum însă, au lucrat mai mult în vestul Europei, „dar România, Bulgaria, Polonia sunt piețe importante pentru viitor”. În ceea ce privește integrarea ingredientelor pe bază de insecte în dietă, spune că în această zonă a continentului acest pas este un proces mai dificil, în primă instanță zonele de interes fiind acelea de hrană a animalelor de companie sau a animalelor de fermă – pui, porci ori ca fertilizant pentru plante. Cât privește profilul oamenilor care cumpără acest tip de produse pentru ei sau animalele lor de companie, aceștia trăiesc în orașe sau metropole, au vârste de 20-40 de ani și se gândesc la sustenabilitate. „Oamenii din zonele metropolitane chiar pun accentul pe sănătatea lor și a planetei și caută noi surse de ingrediente, apelând inclusiv la cele pe bază de insecte. Așa vedem noi piața, de la fermier la consumator.”

Antoine Hubert, 40 de ani, cofondator, Ÿnsect

1. Este om de știință și inginer agronom;

2. A absolvit AgroParisTech din Franța;

3. Îi place să lucreze în natură, dar e pasionat totodată de fotografie.

Sprijin european pentru start-up-uri

În încheiere, Hubert îi sfătuiește pe tinerii antreprenori să lucreze la ceva ce e important pentru mediu și care ajută, de asemenea, Europa și țara din care provin să fie mai puțin dependentă de importuri, dar și să profite de deep tech, existentă în toate sectoarele, de la cel energetic la cel alimentar, și să dea dovadă de perseverență. „Poate dura mai mult de un deceniu dar trebuie să muncești cu alții, să găsești investitori, să angajezi oameni buni, talentați, care să fie mai buni decât tine la tehnologie, la finanțe, la vânzări și să construiești echipe experimentate care să te ajute să îți atingi obiectivele.”

Centrul european al inovării?

Institutul European pentru Inovație și Tehnologie (EIT) este un organism al UE descris de reprezentanții acestuia drept „cel mai mare ecosistem de inovare din Europa”. Organismul reunește peste 3.400 de parteneri în peste 70 de centre de inovare din Europa și nu numai. În ultimul deceniu, EIT a sprijinit peste 5.600 de întreprinderi și a contribuit la crearea a peste 1.670 de produse și servicii. De asemenea, a jucat un rol important în generarea a peste 17.400 de locuri de muncă. Începând cu august 2022, a ajutat start-up-urile să strângă peste 6 miliarde de euro în investiții externe, și un număr de 4.600 de masteranzi și doctoranzi au absolvit programele de formare EIT. Unul dintre start-up-urile sprijinite a fost Ÿnsect, care s-a alăturat în 2015 programului EIT Climate-KIC Accelerator, intrând în etapa a treia a procesului de accelerare, care permite afacerilor să se pregătească pentru lansare prin găsirea de clienți, parteneri de dezvoltare sau investitori. În această etapă finală, EIT Climate-KIC a oferit sprijin financiar în valoare de 50.000 de euro.