Subiectul corupției din România, din nou în titlurile internaționale: Contracte dubioase de peste 12 mil. dolari pentru măști medicinale acordate unei firme care vinde tutun și alcool
Publicația americană Washington Post a realizat o analiză a contractelor încheiate în pandemie în mai multe țări și remarcă în România o „pandemie de corupție”, precum și în alte state precum Bangladesh și Columbia. După ce procedurile normale care se…
Publicația americană Washington Post a realizat o analiză a contractelor încheiate în pandemie în mai multe țări și remarcă în România o „pandemie de corupție”, precum și în alte state precum Bangladesh și Columbia.
După ce procedurile normale care se impun licitațiilor publice au fost suspendate pentru a accelera viteza de răspuns în fața crizei medicale, contractele care au început să apară au strârnit multe critici.
Spre exemplu, firma Romwine and Cofee SRL din Giurgiu vinde în mod normal tutun și alcool, însă a reușit să obțină două contracte în valoare de 12,6 milioane dolari pentru a furniza măști de protecție – la un preț dublu față de piață.
Afacerea s-a concretizat în contextul în care furnizorul de echipamente medicale Sanimed International nu a putut participa la atribuirea directă pentru că are restanțe la plata taxelor, preferând să participe printr-un parteneriat cu firma care vinde tutun și alcool, a explicat Cătălin Hideg, proprietarul Sanimend, care a insistat că metoda nu este una ieșită din comun.
„Peste tot în lume, toate marile companii folosesc alte companii pentru licitații. Folosesc asociații, consorții, parteneriate. Sunt companii cu trei angajați și trei laptopuri care au câștigat licitații de sute de milioane de euro pentru străzi, autostrăzi, poduri și așa mai departe”, a spus Hideg pentru un post de televiziune din România.
Sorin Ioniță, expert român în reforma administrației publice, a numit concurența pentru contractele legate de criza medicală „o zonă gri”.
„Este o zonă gri, fie că vorbim de corupție sau nu. Fiecare obține ce poate”, a spus el.
Ce s-a întâmplat în Columbia
Când guvernul columbian a început să împartă pachete cu alimente familiilor grav afectate de măsurile de carantină impuse, parlamentarul Ricardo Quintero a fost șocat de prețurile exorbitante plătite de stat către furnizori. El a decis să meargă la magazin și să cumpere exact ce se afla în cutiile cu alimente.
În urma acestei acțiuni el a determinat că statul plătește mai bine de jumătate față de prețurile din magazine, ceea ce a dat naștere unuia dintre cel 14 anchete care se desfășoară astăzi în Columbia în legătură cu oamenii care au încercat să profite de pe urma crizei.
„Mereu poți găsi corupție. Însă ce doare cel mai mult este că se manifestă acum, în astfel de momente”, a spus parlamentarul Ricardo Quintero.
De la țările mici și până la cele mari, guvernele cheltuie mii de miliarde de dolari pentru a combate atât criza medicală, cât și pe cea economică – pe care analiștii o numesc cea mai gravă din ultimul secol.
În contextul în care guvernele încearcă să identifice cât mai repede furnizori de produse medicale și producători de alimente, autoritățile pun accent mai mult pe viteză decât pe transparență, renunțând la multe dintre regulile de concurență pentru a ține pasul cu răspândirea virusului.
Pentru multe guverne nu este o alegere, întrucât dacă nu se mișcă destul de repede, ar putea muri milioane de oameni. Însă această goană ridică temeri din ce în ce mai mari legate de birocrații corupți care își umplu buzunarele și de contractorii care profită de criză.
Unde a dispărut orezul
Una dintre țintele principale într-o țară ca Bangladesh s-a dovedit a fi ajutorul alimentar acordat oamenilor care au rămas șomeri.
Când guvernul din Bangladesh a lansat o acțiune organizată prin care a distribuit orez celor mai defavorizați dintre cetățeni, peste 272 de tone de orez au dispărut.
Un număr de aproape 50 de persoane, incluzând birocrați și oficiali locali, au fost acuzați că au încercat să vândă mai departe orezul la prețuri mai mari.
„O astfel de criză națională ar trebui să scoată la iveală o serie de virtuți umane – empatie și solidaritate – așa cum vedem în alte părți. Însă în cel mai rușinos mod, au ieșit la iveală cele mai rele vicii umane”, a spus Iftekhar Zaman, directorul executiv al Biroului Internațional pentru Transparență din Bangladesh.